Luna martie 2011 poate fi ultima pentru viceprimarii PDL, în localităţile gorjene în care USL are majoritate. Deşi există experienţa a 5 viceprimari din judeţul nostru care au câştigat în instanţă, în ultimii ani, trebuind fii repuşi în funcţie şi două legi care se bat cap în cap în ceea ce priveşte pierderea funcţiei de viceprimar, totuşii, Uniunea Social Liberală are sorţi de izbândă, dacă are jumătate plus unul din voturile consilierilor de partea sa.
Vineri, 11 martie 2011, va fi semnat în Gorj protocolul Uniunii Social Liberale, la nivel judeţean, cei trei care îşi vor pune semnătura pe el fiind preşedintele PSD Gorj, Florin Cîrciumaru, Preşedintele PNL Gorj, Dian Popescu şi Ilie Petrescu, preşedinte al filialei judeţene a Partidului Conservator. Aşa cum au declarat liderii locali ai USL, etapa imediat următoare va fi aceea de schimbare a viceprimarilor PDL din localităţile Cruşeţ, Berleşti, Fărcăşeşti, Bumbeşti-Jiu, Hurezani, Peştişani, Prigoria, Vladimir şi Aninoasa. Ba, chiar, se vorbeşte că s-a şi stabilit care vor fi viitorii viceprimari, deşi declaraţiile diferă. Preşedintele PSD Gorj, Florin Cîrciumaru spune că: „dacă este prevăzută refacerea majorităţilor în consiliile locale, o să venim cu viceprimari din cadrul USL. Sunt sigur că o să găsim o formulă privind desemnarea viceprimarilor care să mulţumească partidele din USL, PSD şi PNL, la care se adaugă PC”. Preşedintele PNL Gorj, Dian Popescu, spre deosebire de Cîrciumaru, e mult mai volubil: „PNL a ieşit cu cinci viceprimari şi PSD cu 4. Noi avem la Primăriile Runcu, Bumbeşti Jiu, Samarineşti, Aninoasa şi Peştişani. La Samarineşti e o problemă că majoritatea e alta, nu PSD şi PNL, dar vom vedea. Acolo va fi foarte greu de respectat protocolul.”
Viceprimarii USL nu vor demisiona
Există chiar voci care spun că şi viceprimarii PSD, PNL şi PC trebuie să-şi dea demisia, dacă au primari PDL, adică să funcţioneze şi viceversa, pentru că protocolul USL prevede, la punctul 3.1.5. că “este interzisă orice alianţă cu Partidul Democrat Liberal în administraţia locală”. În această situaţie sunt viceprimarii liberali din comunele Săuleşti, Bărbăteşti, Roşia de Amaradia şi Dăneşti, cei PSD-işti din Licurici şi Bălăneşti dar şi conservatorul de la Glogova. Vicepreşedintele PSD Gorj Ciprian Florescu a declarat, însă, că nici vorbă de aşa ceva: „În nici un caz nu se pune problema de a cere viceprimarilor USL să demisioneze. Ar însemna să ne tăiem singuri creanga de sub picioare. E vorba doar de schimbarea viceprimarilor PDL cu viceprimari USL, iar această acţiune va demara imediat după semnarea protocolului, care va avea loc vineri, 11 martie 2011.”
Între două legi contradictorii
La prima vedere, în general, viceprimarii par destul de greu de urnit de pe funcţie, dacă ţinem cont că, în ultimii ani, cinci viceprimari daţi jos de consilierii locali, din localităţile Rovinari, Turburea, Godineşti, Dăneşti şi Săcelu, au câştigat în instanţă. Totul pleacă de la modul cum aceştia îşi pierd funcţia şi cum este motivată hotărârea. Asta pentru că e vorba despre două legi diferite şi două măsuri diferite, care duc la acelaşi efect: pierderea funcţiei de viceprimar.
Astfel, Legea 215/2001, a administraţiei publice locale, prevede la art. 57 alin. 4 că viceprimarul poate fi schimbat (revocat) din funcţie, fără motivare, la propunerea primarului sau a unei treimi din consilieri, cu majoritate absolută, adică dacă votează jumătate plus unul dintre consilieri pentru revocare, răspunderea fiind politică. Spre deosebire de Legea administraţiei publice locale, care prevede cum poate fi schimbat (revocat) un viceprimar, Legea 393/2004, privind Statutul aleşilor locali aduce un nou termen, acela de eliberare din funcţie a viceprimarului, care se face în cu totul alte condiţii. Aceasta atrage răspunderea administrativ – disciplinară şi se aplică doar dacă se face dovada că viceprimarul se face vinovat de abateri grave şi repetate, prin încălcarea Constituţiei, a legilor, sau prejudicierea intereselor unităţii administrativ-teritoriale sau ale locuitorilor. În acest caz, este nevoie de majoritate calificată, adică să voteze pentru eliberarea din funcţie a viceprimarului 2/3 dintre consilieri.
În concluzie, măsura schimbării (revocării) din funcţie, potrivit Legii 215/ 2001 are semnificaţia unei moţiuni de cenzură la nivelul autorităţilor publice locale şi nu trebuie motivată.
În cazul eliberării din funcţie, în baza Legii 393/2004, dreptul de apreciere al consilierilor locali este condiţionat de un motiv: existenţa unor abateri grave şi repetate prin care se încalcă Constituţia, legile ori se prejudiciază interesele unităţii administrativ-teritoriale sau ale locuitorilor. Este adevărat însă că aprecierea unui astfel de motiv este supusă relativităţii, putând fi interpretat diferit, unele acte administrative de eliberare din funcţie fiind anulate de instanţele de contencios administrativ tocmai pentru lipsa probelor temeinice.
