Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti la 24 ianuarie 1859 reprezintă un act istoric de o deosebită însemnătate, fiind momentul de început al constituirii statului modern român. Deşi acest eveniment deosebit din istoria naţiunii române s-a derulat la Bucureşti la distanţă mare de meleagurile Jiului de Sus, puţinele mărturii documentare ce au înfruntat primejdiile veacurilor până la noi, ne demonstrează că şi acest colţ de ţară a fost angrenat în înfăptuirea momentelor înălţătoare din trecutul neamului nostru.
Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale păstrează în fondul arhivistic „Primăria oraşului Tg-Jiu” un dosar care se referă la festivităţile organizate de municipalitate cu prilejul deschiderii lucrărilor Adunării Elective şi alegerea domnului ţării. Deşi format din ordine primite de la forurile superioare şi din jurnale prin care se ordonanţează cheltuielile efectuate cu prilejul acestor festivităţi putem să intim desfăşurarea acestora.
Asfel cu ocazia deschiderii lucrărilor „Obşteştii Adunări” în ziua de 22 ianuarie s-a oficiat un Te-deum la care au participat membrii municipalităţii, iar seara toate edificiile publice au fost iluminate. Din jurnal rezultă că s-au făcut cheltuieli pentru 27 oca de seu necesar iluminării, 4 vedre de vin, 30 pâini date pentru arest şi pentru lăutarii „ce au cântat în piaţă”.
Cel mai edificator document despre actul săvârşit la 24 ianuarie 1859 este telegrama ministrului de interne N. Golescu adresată administratorului (prefectului) districtului (judeţului) Gorj pe care o redăm în totalitate respectând ortografia textului original:
„Prinţipatele unite Moldavia şi Ţara Românească
D-le administrator
Onor Obşteasca Adunare Electivă constituindu-să la 24 ale lui ianuarie corent a şi ales prin toate formile legale prevăzute de comvenţie cu unanimitatea voturilor ca Domn Stăpânitor al Ţării Româneşti pe Înălţimea Sa Alicsandru Ioan Întâiul, Domnul Moldovi. Apoi a fost aclamat de toată naţionea şi de către oştire.
Această alegere comunicându-să îndată de Onor Obşteasca Adunare prin depeşă telegrafică Î.S., Măria Sa au răspuns primind cu recunoştinţă şi dragostea a fi şeful românilor de dincoaci de Milcov, precum este şi al fraţilor noştri de dincolo de Milcov.
Cu numirea dar a Domnului Stăpânitor, Căimăcănia constituită de mai nainte pentru eczecutarea operaţiilor electorale încetând din foncţie, Înălţimea Sa a numit presedent al Consiliului şi ministru secretar de stat la Ministeru Justiţii pe domnul Ion Alecsandru Filipescu, ear pe supt însemnatul ca ministru secretar de stat al Depertamentului din Năuntru, invitându-i totodată a loa cîrma guvernului şi a compune un ministeru provizoriu.
Acest înalt ordin îndeplinindu-să Înălţimea Sa au şi întărit pe domu Ioan Costandin Cantacuzino ca ministru cultului şi instrucţii, pe dom Barbu Catargiu ca ministru al finanţilor, pe domnu Dimitrie Brătianu ca ministru din afară, pe dom Grigore Filipescu ca ministru al controlului.
Domnule administrator mă simţi dator să arunc o căutătură de aici asupra noului ordinu de lucrări ce s-au aşezat astăzi în ţara noastră ca înţelegându-l să putem păşi în îndeplinirea datoriilor noastre cu înţelepciune şi energie.
Românii în aceste doă ţări declaraseră prin organul generalilor lor adunări din anul 1857 că întrunirea acestor doă prinţipate într-un singur stat c-on şef dintr-o familie domnitoare din Eropa este condiţia prinţipală ca să putem merge cu pasu sigur pe drumul regenerării şi înputernicirii naţionale. Puterile garante ne găsiră un mijloc în comferinţile de la Paris a ne acorda cerea noastră în toată întregimea ei însă, şi deschisără drumul ca noi înşine să putem ajunge la ţinta dorită. De aceea, deşi însă o administraţie osăbită pentru fieştecare prinţipat dar le înseamnă legi identice, le dete instrucţii comune ba şi chiar de multe ori o acţie comună.
Onor Obştească Adunare Electivă de astăzi alegând de Domn Stăpânitor al Ţării Româneşti pe Înălţimea Sa Alisandru Ioan 1-iu, Domnul Moldovii a făcut un pas înainte spre unire fără însă a călca nici litera nici spiritul convenţii, căci unirea se face numai în persoana şefului statului lucru ce nu ieste nicicum poprit de convenţie, iar nu şi în administraţia din năuntru a ţărilor că rămâne comform convenţii osăbite.
Aşadar chiar administ (greşală contemporană de copiere, probabil onor sau cinstita ) Adunare Electivă dându-ne de şef al statului pe alesul Moldovii au făcut mai mult decât a ne da un domn , s-a consfinţit un pricip ce este înrădăcinat în inimile tutulor românilor, princip ce în aplicarea sa dezleagă una din cele mai mari greutăţi ce înfăţişa convenţia de la Paris adecă o acţie comună în amândouă prinţipatele eczecutată de doi şefi.
Putem adăoga că, cu această alegere am dat cea mai vie şi cea mai mare dovadă de dragoste şi încredere fraţilor noştri din Moldavia.
Astfel cu alegerea Mării Sale Alicsandru Ioan 1-iu, nu numai am înfiinţat condiţia cea mai însemnătoare pentru întărirea ţări politică, adunând cu un mod frăţesc într-o singură mână puterea acestor două ţări, ci am întărit şi societatea noastră, căci prin alegerea unanimă a Înălţimii Sale, unindu-se toate clasele întru acelaşi sentiment, într-un aceiaşi idee, unitatea societăţii noastre de acum înainte este asigurată pentru totdeauna de vom şti să o preţuim îndestul şi să ne aducem aminte că unirea face puterea( subliniat în textul original ) şi că slăbiciunea societăţii în genere este vătămătoare şi fatală tutulor claselor şi mai cu osăbire celor avute( sublinierea noastră) .
D-le administrator precum vedeţi această nouă situaţie este cea mai firească, cea mai legală şi tot d-odată cea fericită, cea mai frumoasă, ce putem aştepta pentru ţara noastră.
Vă invit dar să vă pătrundeţi de misia şi de noile îndatoriri ce să vă impună în îndeplinirea formelor Dv. ca administrator al acelui district. Onoarea domnule administrator, probitatea, patriotizmul, energia, activitatea şi omenoasa blândeţe să prezide de acum înainte la toate lucrările, atât ale dv. cât şi a tutulor celorlanţi foncţionari ai administraţii. Faceţi domnule administrator ca Europa civilizată care ne priveşte cu ochi încurajatori în noă a noastră carieră, ca magia autonomă să se încredinţeze , că de ne arătam untru altfel până acilea, eram numai din pricina tristelor condiţii în care ne aflam şi care ne apăsa aşa de amar. Faceţi mai cu deosebire ca betele clase de jos să înceapă a simţi în dată efectele unei stări noi , unei administraţii ce de aci înainte are de lege dreptatea şi nu a să mai poată fi încredinţată decât în mâinile acelora ce se vor deosăbi prin meritile şi patriotizmul lor. Faceţi în sfârşit ca toţi cetăţenii din acel district să crează de acum înainte că au o patrie liberă în care se pot bucura de legi drepte şi ocrotitoare.
Dumnezeu este cu noi domnule administratore, să fim şi noi cu Dânsul şi România (sublinierea noastră) în curând va fi tare şi fericită.
Trăească Principatele Unite! Trăească Măria Sa Alicsandru Ioan 1-iu, Domnul Moldovii şi al Ţării Romăneşti.
Ministru din Năuntru: N Golescu
Şeful indescifrabil
Domnule administrator al districtului Gorj
N. 649 , 1859 ghenar 26”
Festivităţi deosebite s-au organizat în data de 7 februarie când se anunţa venirea la Bucureşti a domnului (primirea s-a făcut pe date de 8 februarie). Entuziasmul a fost mare. Mărturii în acest sens stau cheltuielile făcute de municipalitate pentru masa din piaţa oraşului. S-au făcut cheltuieli pentru 275 de pâini, 16 vedre de vin, 25 oca de brânză, 17,25 oca seu, 11 sticle de şampanie, 2 oca dulceaţă, 350 dramuri cafea, pesmeţi, lumânări, zahăr şi lăutari.
Deşi puţine, aceste mărturii sunt suficient de grăitore pentru a marca un eveniment ce prefigura o epocă de reforme şi profunde transformări în societatea românească fără de care România de astăzi nu ar exista.
Ion Hobeanu
