Un prim pas

Este de ajuns să  porneşti televizorul şi vei fi asaltat de o mulţime de noi termeni precum: UE, Comisie Europeană, politici europene, fond de solidaritate şi multe alte noţiuni ale căror conotaţii ne străduim de câţiva ani să le înţelegem. Pentru lămuriri, e suficient ca pe  internet să tastăm, într-un motor de căutare,  expresia –  Comisia Europeană şi ne vom trezi asaltaţi de o mulţime de informaţii referitoare la aceasta şi la rolul ei,  precum şi politicile pe care le promovează în scopul uniformizării diferenţelor dintre statele membre. Astfel, din pagina de buget, aflăm că Uniunea Europeană a pus la dispoziţie, pentru perioada 2007-2013, fonduri de 975 de miliarde de euro pentru statele membre,  dintre care peste 53 de miliarde euro pentru segmentul de cercetare,  91 de miliarde pentru domeniul agricol, pentru dezvoltarea infrastructurii locale peste 347 de miliarde, iar  procesului de învăţare pe tot parcursul vieţii i-a fost alocată, de asemenea, o sumă considerabilă. Tot de aici, conform statisticilor europene, la capitolul atragerii acestor sume, aflăm că ne situăm printre codaşii Europei, asta deşi avem o contribuţie destul de consistentă la bugetul UE, undeva în jurul sumei de 1,4 miliarde euro. Dacă ţinem cont că suntem şi noi în Uniune, că pentru cheltuirea precisă a acestor resurse Comisia Europeană a creat mecanisme transparente (reguli şi proceduri) ce trebuiesc urmate întocmai de cei ce vor să beneficieze de ele, şi că termeni precum “aranjăm noi” sau  „rezolvăm” nu le sunt familiari oficialilor de la Bruxelles, obţinem o justificare firească a nivelului de absorbţie a acestor fonduri. Motive sunt numeroase, iar multe dintre ele sunt evidente, dar nu despre acestea aş dori să vorbesc astăzi, ci despre  faptul că orice lucru are un început, o origine la care să te raportezi din acel moment.  Astfel, săptămâna trecută, aflându-mă în vizită  la un alt liceu, am avut surpriza şi bucuria să particip la festivitatea de lansare a unui proiect  de mare amploare, ale cărui activităţi au fost planificate a se desfăşura pe trei ani, finanţat din fonduri europene şi coordonat de către ISJ Gorj.
Nu de puţine ori noi, dascălii, ne-am  plâns că sistemul educaţional este slab finanţat, că este defazat faţă de nevoile comunităţilor, că nu mai corespunde noilor provocări ale societăţii actuale. Din păcate, asemenea probleme, astăzi, când şcoala românească trece de la un sistem centralizat, la o descentralizare rapidă ce o pune faţă în faţă cu provocări din ce în ce mai diverse, sunt tot mai frecvente.
În acest context, proiectul coordonat de ISJ Gorj “Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor IPT în vederea optimizării ofertei educaţionale“ este un pas de mult aşteptat, nu numai de dascăli, ci de întreaga comunitate, ce vine să coreleze oferta educaţională  a liceelor din judeţul Gorj cu oferta agenţilor economici, sporind astfel şansele de ocupare a  unui loc de muncă de către tinerii absolvenţi. Faptul că tema aleasă este una de mare actualitate şi foarte sensibilă, care poate suscita diverse dezbateri, faptul că principalul partener în proiect este un alt mare „actor” interesant în calitatea actului educaţional din judeţul nostru ne sugerează că procesul inserţiei profesionale a absolvenţilor IPT a fost atent analizată şi abordată.
Nu ne rămâne decât să sperăm că, odată sparta gheaţa, şi alţii dintre factorii noştri de decizie se vor apleca cu mai multă atenţie către oportunităţile oferite de finanţările din fonduri europene.