Starea județului Gorj la 1890-1891

Loading

Starea judeţului Gorj din perioada 1 octombrie 1890-1 octombrie 1891 o găsim publicată într-o lucrare intitulată „Espunerea Situaţiunei Judeţului Gor-Jiu” care a fost prezentată Consiliului General în sesiunea extraordinară ţinută în data de 15 octombrie 1891 de către Comitetul Permanent, fiind tipărită la tipografia renumitului Nicu D. Miloşescu din Târgu Jiu.

Sediul Consiliului Județean Gorj se afla în perioada menționată în această clădire
Sediul Consiliului Județean Gorj se afla în perioada menționată în această clădire

Publicaţia se află în fondul arhivistic Protoieria judeţului Gorj din cadrul Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale şi începe cu o cuvântare adresată consilierilor judeţeni de către Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj de atunci în persoana lui Mihuleţu C. Grigore, personalitate politică a judeţului nostru ce venea dintr-o familie ilustră ce a dominat viaţa politică şi administrativă a Gorjului în secolul al XIX-lea. Vice-preşedinte era Calotescu A., secretari Pleşoianu V. Constantin şi Mihail I. S., iar membri Slăvescu I. şi Popescu I.

Școlile Gorjului

Primul titlu numit „Populaţiunea” expune date statistice referitoare la judeţul Gorj format la acea vreme din 161 comune rurale şi una urbană având o populaţie de 163154 locuitori din care 43623 bărbaţi, 46231 femei şi 73300 copii. Printre aceşti locuitori se aflau şi un număr de 619 persoane de alte naţionalităţi ca: greci, sârbi, bulgari, ruşi, elveţieni, francezi, italieni şi alţii iar dintre aceştia un număr de 505 locuiau în oraşul Târgu Jiu. Din această populaţie doar un număr de 9077 bărbaţi, 345 femei şi 9108 copii erau ştiutori de carte. Principala ocupaţie a acestor locuitori era agricultura iar foarte puţini se ocupau cu comerţul şi mica industrie. În perioada 1 octombrie 1890 – 1 octombrie 1891 în judeţul Gorj s-au născut 5559 copii au murit 3907 inşi şi s-au încheiat 1525 de căsătorii.
Referitor la învăţământul sau „instrucţiunea publică” din judeţul Gorj din acest an se menţionează că aici exista un gimnaziu real, 121 şcoli de băieţi şi 3 şcoli de fete, toate întreţinute de către Stat iar dintre acestea gimnaziul care avea doar două săli de clasă, o şcoală de băieţi şi una de fete, ambele cu câte 4 clase se aflau în oraşul Târgu Jiu iar restul de şcoli se aflau în comunele judeţului. Aceste şcoli au fost frecventate la acel moment de 52 elevi gimnaziul, 313 băieţi şi 116 fete şcolile din oraş iar în şcolile din comunele judeţului au frecventat 5033 băieţi şi 175 fete.
Cu aceiaşi ocazie s-a explicat faptul că în anul 1890 Guvernul României „părea dispus a pune la cale construirea unui local propriu pentru Gimnasiul real şi în acest scop judeţul au cedat chiar gratis casele cu locul lor din colţul stradelor Unirea cu Griviţa; această lăudabilă disposiţiune nu s-au pus încă în aplicare şi Comitetul s-a văzut nevoit a pune la disposiţiunea Gimnasiului pe lângă cele două camere date în anul expirat, încă o cameră în palatul administrativ, spre a servi ca sală de studiu pentru clasa II înfiinţată din nou, însă fiindcă nici aceste trei camere nu ereau suficiente în comparaţiune cu numărul mare al elevilor, după mijlocirea Direcţiunei respective, au trebuit să se ia măsuri pentru reparaţiunea caselor după locul cedat Statului şi s-a regulat mutarea Gimnasiului real acolo, de şi chiar aceste case nu sunt în condiţiuni destul de satisfăcătoare spre a putea servi ca local de şcoală.”
Problema localurilor pentru instituţiile de învăţământ nu era numai în Târgu Jiu ci şi în comunele judeţului unde în marea lor majoritate starea acestora lăsa de dorit deoarece afară de doar câteva localuri mai noi sau unele dintre ele renovate, majoritatea dintre acestea erau încă într-o stare „primitivă” din cauza vajnicei probleme a lipsei financiare.
Cultul în judeţul Gorj era reprezentat de către cele două mănăstiri existente aici, adică Tismana şi Lainici dar şi patru schituri ce erau întreţinute de către Stat şi care aveau în total un număr de 25 monahi precum şi de un număr de 406 biserici de mir la care oficiau 236 preoţi. Pentru întreţinerea acestor biserici dar şi a clerului, acolo unde acestea nu aveau asigurat nici un venit pe seama lor, Comitetul a alocat la timp sumele necesare prin bugetele comunale însă din nenorocire multe din comune fiind sărace cu desăvârşire şi lipsite de mijloace financiare nu puteau face faţă acestor necesităţi.

Tot în acea perioadă judeţul Gorj era dator în urma următoarelor împrumuturi: 80000 lei împrumutaţi în anul 1886 pentru care se plăteau rate trimestriale de 1815,13 lei pe termen de 20 ani adică până în anul 1906; 50000 lei împrumutaţi pentru achitarea datoriei către Danielescu Constantin în baza contractului din anul 1884 având un termen de 10 ani, deci avea să expire în anul 1894 iar ratele erau de 1618,80 lei pe fiecare trimestru şi 40000 lei împrumutaţi în anul 1885 pe termen de 10 ani în vederea sporiri capitalului Casei de Credit Agricol pentru care se achitau rate de 431,70 lei lunar. Împrumutul în valoare de 500000 lei făcut în anul 1879 „pentru a se veni în ajutorul locuitorilor în lipsă de hrană” trebuind să fie achitat în anul 1892 el a fost achitat mai devreme fiind alocate sume suplimentare la buget în acest sens.
Serviciul de poştă rurală se făcea prin cele două oficii telegrafice din Novaci şi Vulcan ce aveau angajaţi câte un manipulant iar la oficiile din plasele Jiu şi Gilort erau angajaţi câte un expeditor rural dar şi patru factori poştali călări ce făceau transportul expediţiilor între reşedinţa judeţului şi reşedinţele de plase. Comunele judeţului, afară de cele aflate în apropierea de calea ferată şi care primeau corespondenţa prin gările respective, primeau corespondenţa prin oficiile poştale de la reşedinţele plaselor.
Serviciul sanitar al judeţului avea angajat un singur medic primar, un medic de plasă cu toate că prin buget erau alocaţi bani pentru două posturi însă unul era vacant şi cinci vaccinatori iar în cadrul Spitalului Judeţean Gorj mai era angajat un singur medic. Starea de sănătate a populaţiei judeţului, graţie măsurilor luate din timp atât de fostul medic primar Augustin cât şi de medicul de la vremea respectivă Gărdăreanu, era una mulţumitoare. Astfel în intervalul 1 octombrie 1890 până la 1 octombrie 1891 în cuprinsul judeţului fuseseră vaccinaţi un număr de „5736 copii de ambe-sexe, cu vaccin animal, dintre cari s-a vaccinat cu succes 4488 copii şi fără succes 1248 copii; s-au revaccinat cu succes 1242 copii şi fără succes 370”.
Ca şi epidemii în acel an au fost înregistrate: tusea convulsivă în localităţile Vierşani, Pojogeni, Jupâneşti, Hurezani de Jos, Aninoasa, Bâlteni, Rogojina şi Vlăduleni fiind afectaţi de această boală un număr de 296 copii de ambele sexe dintre care au decedat 17 rămânând în continuare bolnavi 4 iar restul s-au însănătoşit; dizenteria în localităţile Bengeşti, Pojogeni dar şi în alte comune a afectat un număr de 23 persoane dintre care însă 3 au decedat iar 20 dintre ei erau încă sub tratament. În acelaşi an ca epidemie doar în Târgu Jiu însă a fost „anghina dyfterică” de care au fost îmbolnăviţi un număr de 4 copii din care însă 2 au decedat.
Spitalul judeţean din Târgu Jiu în acel an se găsea într-o stare deplorabilă „cheltuielile ce se fac cu întreţinerea acestei case de sănătate sunt mai mult de prisos, cât timp ea va fi ţinută într-un local ca cel de astăzi, căci aici bolnavul de şi găseşte ajutorul medical, însă este lipsit de o locuinţă higienică şi sănătoasă, care este cea dintâi condiţiune pentru înlăturarea boalelor.”
Starea de sănătate a animalelor din judeţ a fost prezentată de către medicul veterinar al judeţului ca fiind una destul de bună cu foarte puţine cazuri de maladii interne necontagioase în număr de 83 şi 156 cazuri de maladii externe pentru care însă luându-se măsurile necesare nu s-au întâmpinat probleme. Acelaşi medic veterinar a pus însă în discuţie îmbunătăţirea raselor vitelor din judeţ în vederea realizării de producţii superioare.
În arestul preventiv al judeţului pentru anul în discuţie fuseseră depuse 363 persoane dintre care 182 condamnaţi iar 181 arestaţi preventiv. Localul arestului în acel moment se găsea într-o stare de ruină având nevoie de reparaţie capitală.
După ce a fost luată în discuţie şi starea căilor de comunicaţie din judeţ unde s-a făcut referire mai ales la starea drumurilor judeţene, vecinale şi comunale, şedinţa Consiliului Judeţean Gorj s-a încheiat prin aprobarea cu majoritate de voturi ale consilierilor iar în consecinţă s-a dispus tipărirea acestuia distribuindu-se ulterior consilierilor dar şi autorităţilor.

Dan Cismașu