Starea, situaţia în care se găsea judeţul Gorj în jurul anului 1880 se poate descoperi atât prin studierea izvoarelor istorice, cât şi a lucrărilor de specialitate referitoare la acea perioadă.
Starea în care se găsea judeţul Gorj în jurul anului 1881 nu a suferit schimbări importante faţă de cea existentă în anul 1880, prezentată în numărul anterior, punându-se acum mai mult accent pe serviciul sanitar, igiena si salubritatea publică.
Astfel, starea judeţului Gorj în anul 1881 o găsim tot într-o lucrarea intitulată „ESPUNEREA SITUAŢIUNEI JUDECIULUI”, prezentată Consiliului General în sesiunea ordinară din octombrie 1881 de către Comitetul Permanent, fiind publicată la Tipografia Litografia Naţionale Ralian Samitca din Craiova. Lucrarea o regăsim la biblioteca Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, structurată pe problemele referitoare la diferite ramuri de activitate, aflate în administraţia Consiliului Judeţean General.
Despre serviciul sanitar
Personalul serviciului sanitar judeţean era alcătuit din 1 medic primar, 3 medici de arondismente, din care unul din aceste posturi, pentru arondismentul Jiu-Gilort, – vacant, 1 medic veterinari, 3 vaccinatori. “Toţi aceşti funcţionari sanitari s-au ambiţionat să-şi facă datoria”.
Populaţia judeţului, conform datelor statistice, cuprindea 152249, împărţită astfel: 43807 bărbaţi, 45750 femei, 30902 băieţi şi 31700 fete. Dintre aceştia 521 erau indivizi de naţionalitate străină, dintre care 298 în oraşul de reşedinţă, 713 emancipaţi stabili, 135 emancipaţi nomazi şi 1148 meseriaşi, iar restul populaţiei agricultori mari sau mici, rentieri, pensionari şi funcţionari.
Mişcarea populaţiei cu începere de la 1 ianuarie cuprindea 3627 născuţi, 1158 căsătorii, 2511 morţi.
Bolile predominante judeţului au fost: “intocsicaţiuni palustre, tuse convulsive, angina şi variola, iar pentru combaterea acestor maladii au fost distribuite medicamente gratuite, atât direct bolnavilor cât şi prin intermediul primarilor comunali care au primit instrucţiuni de la funcţionarii sanitari să fie aplicate bolnavilor la nevoie.”.
De asemenea, au fost vaccinate în cursul anului, 3104 persoane şi 353 revaccinate.
“În ceea ce priveşte higiena şi salubritatea publică… cunosc cu prisosinţă cât sătenii noştri sunt lipsiţi de cele mai esenţiale consecinţe în privinţa acestor condiţiuni de higienă şi salubritate”. Locuitorii rurali trăiau în case rău construite, neaeriste, adeseori împreună cu vitele, somnul de prânz realizându-se chiar pe scânduri goale sau pe pământ umed. Ca urmare a acestor realităţi, au fost propuse pentru combaterea acestor situaţii, următoarele:
– comunele rurale să fie obligate să înscrie în bugetele proprii sume de bani pentru cumpărarea de medicamente, înfiinţarea unei farmacii la nivelul fiecărei comune de unde să se procure medicamentele necesare sau direct de către primar;
– primarii, învăţătorii comunali şi chiar preoţii, să fie îndatoraţi să “propage între locuitori gustul bunului trai, la biserici şi cu ocasiunea întrunirilor la localul Primăriei să le facă cunoscut de câtă importanţă este pentru sănătatea lor să aibă case bine construite şi aerisite cu cel puţin două ferestre în mărime îndestulătoare, să aibă unul sau mai multe paturi aşternute cu saltele de pae, ceea ce săteanul şi pote lesne procura din cânepa şi paele sele fără să-l coste un ban măcar”. De asemenea, să nu mai locuiască cu vitele în casă, îngrojindu-le să le construiască încăperi separate, să se hrănească cu alimente hrănitoare precum carne, ouă, lapte, brânză etc., şi să nu numai cu alimente seci ca ceapa, fasolea etc. “care puţin contribuie la întărirea forţelor omului.”.
Instrucțiunea publică
a) Şcoala Normală
Pentru întreţinerea şcolii, statul subvenţiona cu suma de 5000 lei. În anul şcolar 1880-1881, şcoala a fost frecventată de 115 elevi, dintre care până la 1 iulie au figurat 28 interni.
Lângă şcoală exista o grădină pentru aplicarea cunoştiinţelor practice agricole “ca elevii acestei scole absolvind cursurile ei, să mergă la comunele rurale înzestrţi cu cunoştinţe necesarie şi în privinţa unei culture practice”. În anul la care facem referire, în grădină au fost cultivate diferite soiuri de seminţe, concretizându-se la 500-600 oca grâu roşu românesc, 100 oca rapiţă de Bohemia, 150 oca ovăz amestecat cu orz, 200 oca borceg, orz, ovăz şi măzăriche, 50 oca orz de primă cu şese rânduri şi 50 oca mac alb şi vânăt.
b) Învăţământul Primar
Şcolile învăţământului primar elementar, din judeţul Gorj, care au funcţionat în anul şcolar 1880-1881:
una şcoală de băieţi din oraşul de reşedinţă frecventată de 215 elevi, divizaţi în patru clase. Cursurile erau predate de către 4 institutori;
una şcoală primară de fete, în oraşul de reşedinţă, frecventată de 72 elece;
una sută una şcoli de băieţi prin comunele rurale, plus două care s-au deschis acum (21 de gradul I şi 80 de gradul II) şi două şcoli de fete în comunele Brădiceni şi Novaci, care toate acsete şcoli au fost frecventate în cursul anului şcolar 1880-1881 de 4021 băieţi şi 99 fete, dintre care 120 elevi absolvenţi ai celor patru clase primare rurale.
Cultul
Statistica bisericilor şi a preoţilor din judeţ prezenta: 417 biserici dintre care la 316 “se oficiază serviciul divin de 306 preoţi”.
Edificiile
Judeţul avea în proprietate 4 edificii, şi anume:
localul ocupat de arestul judeţean;
localul în care se afla înstalată compania II dorobanţi;
localul ocupat de spitalul judeţean:
edificiul şcolilor în care erau instalate: la etajul de sus – Prefectura şi Comitetul cu toate serviciile dependinte, precum şi serviciul sanitary, serviciul ethnic, iar la etajul de jos – şcoala normală.
Spitalul Județean
În primele trei trimestre ale anului, spitalul judeţean a fost frecventat de 356 bărbaţi şi 144 femei, în total 500 de persoane. În acest interval “au decedat 21 bolnavi, dintre care 18 bărbaţi şi 3 femei, fiind afectaţi de maladii care nu s-au putut combate”. Bolile predominante de care au fost afectaţi bolnavii au fost: bolile sifilitice, palustră, pellagra, plăgile contuse de diferite gabilităţi, pneumonie, scrofula, boli reumatice şi diferite alte maladii cornice şi acute.
Cristina Vasiloiu
