Am trăit să văd, la ultima şedinţă de Consiliu Judeţean, o unanimitate pe care mulţi şi-ar dori-o înutr-un consiliu local sau judeţean. Şi nu putea fi altfel, pentru că se dezbătea soarta spitalului de la Bumbeşti – Jiu, pe care onor Ministerul Sănătăţii l-a şters de pe faţa pământului. Nici n-a dat, însă, marele ministru cu parul, că s-a şi întrunit Consiliul Judeţean, în şedinţă extraordinară şi a decis, în unanimitate de voturi, cum spuneam, ca spitalul să nu fie desfiinţat, ci transformat în secţie externă a Spitalului Judeţean Târgu Jiu. Astfel, bolnavii internaţi acolo au scăpat, ca prin urechile acului, de umilinţa de a fi scoşi la uşă, în papuci şi pijama, aşa cum s-a întâmplat la alte spitale din ţară care au fost desfiinţate. Oameni cu perfuzii în mâini, „mămicuţe şi bebeluşi”, bătrâni slăbiţi de boală, iar unii uitaţi prin spital de copii, cu toţii s-au trezit daţi, pur şi simplu afară. Scoşi de personalul spitalelor, vizibil nervoşi, îngrijoraţi pentru propria soartă. De fapt, nu a fost chiar aşa. Pentru că ministerul, cu toată puterea lui, nu putea desfiinţa spitalele, pentru că tocmai le dăduse, cu ceva timp înainte, autorităţilor locale şi judeţene, ca să scape să mai dea bani pentru întreţinerea clădirilor. Acum, s-a gândit că nu mai vrea să dea bani nici pentru personal şi medicamente, cu toate că ăştia sunt bani plătiţi de contribuabilii la sistemul de sănătate. Aşa că nu a avut cum să desfiinţeze ce nu era al lui, dar a recomandat, mai întâi, autorităţilor publice şi judeţene care aveau respectivele spitale aflate pe listă să le închidă, iar dacă a văzut că nu le convinge să o facă din proprie iniţiativă le-a tăiat, pur şi simplu, finanţarea. Mai greu, dacă nu imposibil, spunea liderul sindical de la Sanitas Gorj, Valentin Popa, cu ceva zile în urmă, pentru că spitalul era autorizat, îndeplinea toate condiţiile, iar Casa Judeţean de Asigurări de Sănătate nu avea motive să nu încheie un nou contract de prestări servicii cu el. Iată, însă, că Guvernul a găsit soluţie, ca să nu spun „disoluţie” şi pentru asta, încât nu s-a mai putu acorda finanţare. Totuşi, a promis bani comunităţii locale ca să înfiinţeze în locul spitalului un cămin de bătrâni şi ţin să-i felicit pe consilierii locali că nu s-au lăsat momiţi cu astfel de poveşti. Acum, că spitalul de la Bumbeşti – Jiu a murit, oficial vorbind, pentru că nu mai are personalitate juridică, dar continuă să trăiască sub numele de secţie a spitalului judeţean, am spune că e în regulă. Adică, aceeaşi Mărie, cu altă pălărie. Problema e că, tot ministerul grijuliu a dispus şi reducerea numărului de paturi din spitalele din Gorj, ca nu cumva să ofteze cineva fericit că l-a fentat. Problema e că, oricum, Gorjul avea sub numărul de paturi la mia de locuitori prevăzut de Uniunea Europeană, aşa că mă întreb de ce a luat Guvernul o astfel de măsură cu Gorjul în general şi cu Bumbeşti- Jiu- l în special. Gurile rele spun că explicaţia este politică, pentru că guvernul e PDL- ist, în timp ce preşedintele consiliului judeţean Gorj, Ion Călinoiu, e PSD-ist, iar primarul de la Bumbeşti – Jiu, Constantin Bobaru, PNL-ist, adică amândoi fac USL-ul care se luptă să dea PDL-ul jos de la guvernare. Deşi explicaţia este plauzibilă, e greu demonstrabilă, aşa că eu nu o susţin. Asta nu înseamnă că nu o iau în calcul…