Marţi, 23 martie 2010, a fost organizat la Secţia de Istorie a Muzeului Judeţean Gorj “Alexandru Ştefulescu” un simpozion omagial prilejuit de comemorarea a 130 de ani de la moartea generalului şi omului politic Gheorghe Magheru. Manifestarea a fost organizată de Muzeul Judeţean în parteneriat cu Cercul de Istorie ANTONIE MOGOŞ al elevilor de la Şcoala Generală Ceauru şi Colegiul Tehnic GENERAL GHEORGHE MAGHERU Tg-Jiu. Manifestarea se află în programul de activităţi al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, filiala Gorj.
O rememorare necesară
La lucrările simpozionului, desfăşurat în sala muzeului în care a fost amenajat un salon cuprinzând mobilier ce a aparţinut unui descendent al familiei Magheru şi donat de către domnul Vlad Magheru, au asistat elevi ai Colegiului Tehnic “Gheorghe Magheru” din Tg-Jiu, însoţiţi de către directorul Marius Buzerea, precum şi elevi ai Şcolii Generale din Ceauru.
Lucrările simpozionului, deschise de către directorul Muzeului Judeţean Gorj, Dumitru Hortopan, au debutat printr-o reliefare a importanţei personalităţii lui Gheorghe Magheru pentru tânăra generaţie. Aceasta a fost realizată de către directorul Colegiului Tehnic “General Gheorghe Magheru” din Tg-Jiu, dr. Marius Buzera.
Familia Magheru în istorie
Muzeograful Albinel Firescu a realizat introducerea în atmosfera specifică societăţii româneşti la mijlocul secolului al XIX-lea, punând accent pe rolul jucat de către Gheorghe Magheru în timpul evenimentelor revoluţionare din Ţara Românească din anul 1848, pe baza unor documente din arhivele craiovene. Simpozionul a continuat cu o alocuţiune ce a vizat viaţa şi opera poetului George Magheru (1892-1952), nepot al lui Gheorghe Magheru, susţinută de către muzeograful Adina Cotorogea. O alocuţiune elogioasă la adresa rolului familiei Magheru în istoria naţională a fost susţinută de către profesorul Cornel Şomâcu, coautor al cărţii ZESTREA MAGHERILOR(2007).
Profesorului Valentin Pătraşcu i-a revenit rolul să prezinte aspecte privind originile transilvane ale familiei Magheru şi descendenţii ramurii oltene a familiei, atestată iniţial într-un document din anul 1665. În acest context, a fost evidenţiat rolul Magherilor în cursul secolelor XVIII-XIX în apărarea valorilor culturale şi materiale din zona de nord a Olteniei. Astfel, în perioadele de pace, membrii familiei Magheru au realizat o serie de ctitorii, atât în nordul cât şi în sudul Gorjului, la: Bârzeiu de Gilort, Ciocadia sau Vladimir şi au făcut daruri constând în odoare bisericeşti pentru mai multe biserici de pe tot cuprinsul Gorjului, precum şi pentru schitul Lainici.
După încheierea lucrărilor simpozionului, elevii participanţi au vizitat expoziţia permanentă a secţiei de istorie a Muzeului Judeţean Gorj.
