Școala, o preocupare pentru regimul comunist (V)

 188 total views

În ultimii ani au existat multiple preocupări istoriografice pentru trecutul învățământului de pe aceste meleaguri, perioada comunistă fiind mai puțin aprofundată deși este cea mai plină de realizări. Statul comunist a investit în școli, practic atunci s-a construit rețeaua școlară care funcționează și în prezent. Încercăm să punctăm câteva momente importante din învățământul acelei perioade care nu a însemnat doar investiții ci și ideologizare, scăderea calității actului educațional spre sfârșitul perioadei și aceea practică agricolă care nu era prea populară printre părinți și elevi.

Şoimii Patriei era prima organizaţie din viaţa tinerilor din România comunistă
Şoimii Patriei era prima organizaţie din viaţa tinerilor din România comunistă

În episodul din acest număr vom încerca să privim spre învăţământul preşcolar din perioada comunistă, ciclu socotit într-o dinamică continuă şi mai puţin atins de ideologizare având în vedere că subiecţii erau prea mici. Era prima organizaţie a tineretului comunist, Şoimii Patriei. Dacă citim presa vremii aflăm că: „Fetiţe şi băieţei/Suntem şoimii patriei/Harnici şi ascultători/ În gradina ţării flori.”. Reţinem din Legea Învăţământului din 1978 că potrivit art. 24: “Învăţământul preşcolar are scopul de a contribui la stimularea gândirii şi inteligenţei copiilor, la dezvoltarea lor fizică armonioasă, la însuşirea unor cunoştinţe necesare pregătirii pentru şcoală, la educarea acestora în spiritul dragostei faţă de patrie, partid şi popor, formarea unor deprinderi de muncă, de ordine si disciplină, a trăsăturilor de caracter si comportare înaintate. “

Grădiniţele din Gorj în anii comunismului

La 9 ianuarie 1976, inspectorul şcolar general Vasile Romanescu consemna în documentul “Concluzii privind organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ în unităţile de învăţământ pe trimestrul I al anului şcolar 1975-1976, rezultatele obţinute şi măsurile ce se impun pentru îmbunătăţirea activităţii în viitor” că “Educaţiei moral-politice şi patriotice a preşcolarilor li s-a acordat o mai mare atenţie, organizându-se activităţi care să contribuie în mod susţinut la realizarea sarcinilor respective. Evidenţiem sub acest aspect pe tov. Pielea Constanţa de la Grădiniţa cu Program Prelungit Nr 3 Tg-Jiu care prin pregătirea minuţioasă a activităţii cu tema “Drag mi-e jocul românesc”, prin măiestria, talentul şi tactul său pedagogic , punând accent pe latura educativă a lecţiei, a reuşit să dezvolte la copii dragostea pentru popor, pentru frumoasele sale obiceiuri şi tradiţii, pentru portul românesc.”
Tot la capitolul pozitiv era consemnată activitatea prestată de educatoarele Iacob Teodora, Răduţ Melania, Botu Elena, Marin Viorica, Hăbăşescu Liuba, Pintea Ileana, Ijac Elena, Cocheci Eleonora şi Mândruţ Iulia. Remarcăm o menţiune foarte importantă pentru vremea respectivă: “S-a continuat cu studiul limbilor moderne în învăţământul preşcolar, în acele localităţi în care există cadre calificate. Preşcolarii dovedesc interes pentru învăţarea unei limbi moderne, folosesc cu uşurinţă cuvintele şi expresiile învăţate, recită şi cântă în limba respectivă”

Neajunsurile activităţii preşcolare

Acelaşi Vasile Romanescu consemna în raportul său de activitate şi aspectele negative constatate de inspectorii şcolari în diverse grădiniţe din judeţ. “Nu se poate trece cu vederea faptul că există unităţi preşcolare unde activitatea se desfăşoară la întâmplare, educatoare care nu se ridică la înălţimea sarcinilor ce le revin, intră în clase nepregătite, nu mobilizează copiii la activităţi, nu folosesc material didactic, pe care nici nu-l confecţionează, nu depun eforturi pentru ridicarea nivelului politico-ideologic şi profesional. În acest sens cităm cele mai semnificative cazuri întâlnite pe parcursul trimestrului I: Filip Maria-Bolboşi, Ghigulescu Maria şi Găman Maria-Motru, Creţu Angela-Colibaşi. Unele suplinitoare, ca Frăţilă Maria de la Poiana Seciuri nu întreprind nimic, ani în şir, pentru documentarea lor în probleme preşcolare, nu participă la cercurile de specialitate, dovedind o totală incompetenţă. S-a impus scoaterea acesteia de la clasă…”.

Efective reduse şi prea mari

Din acelaşi raport referitor la anul 1975 aflăm că la Bobu, Colibaşi, Bengeşti, Corobăi, Bolboşi, Slivileşti-Şiacu grădiniţele erau mult sub efectiv, sub 10 preşcolari, în timp ce la altele se impunea un al doilea post: Ştefăneşti-38, Cărbuneşti Sat-50, Tălpăşeşti-49, Drăguţeşti-38, Turcineşti- 35, Aninoasa-Costeşti-40, Bolboşi- Bălăceşti-40, Brăneşti- Gilort-42, Glodeni- 48, Curtişoara-44 ş.a. (Va urma)