În ultimii ani au existat multiple preocupări istoriografice pentru trecutul învățământului de pe aceste meleaguri, perioada comunistă fiind mai puțin aprofundată deși este cea mai plină de realizări. Statul comunist a investit în școli, practic atunci s-a construit rețeaua școlară care funcționează și în prezent. Încercăm să punctăm câteva momente importante din învățământul acelei perioade care nu a însemnat doar investiții ci și ideologizare, scăderea calității actului educațional spre sfârșitul perioadei și aceea practică agricolă care nu era prea populară printre părinți și elevi.
Evoluţia învăţământului gorjean în perioada comunistă se înscrie în tiparul celei naţionale. Numărul de şcoli şi, implicit, de elevi creşte iar acest sector capătă o importanţă tot mai mare în viaţa societăţii. Aşa cum remarca profesorul Zenovie Cârlugea în urmă cu mulţi ani, în această perioadă “s-a consolidat o bună tradiţie a şcolii gorjene de mai bine de un secol, iar pe de altă parte s-au înfiinţat noi unităţi şcolare, atât în Târgu-Jiu cât şi în judeţ, în conformitate cu cerinţele şi nevoile tot mai diversificate ale vieţii economice şi social-culturale”.
Învăţământul din Târgu-Jiu
Privind instituţiile de învăţământ liceale, trebuie să remarcăm excelenţa care la sfârşitul perioadei comuniste era reprezentată de Liceul “Tudor Vladimirescu”, Liceul “Ecaterina Teodoroiu”, Liceul Pedagogic (în 1989 se numea Liceul Industrial Nr 6 şi grupa pe lângă profilurile Filologie-Istorie şi Biologie-Chimie şi pe cel de Industrie Uşoară, viitorii învăţători fiind pregătiţi la Deva şi Craiova), Liceul Comercial dar şi Liceul Industrial Nr 1 (actualul Colegiu Tehnic “General Gheorghe Magheru”). În pofida problemelor legate de practica agricolă, de cerinţele ideologice tot mai prezente şi mai greu acceptate de către tineri, se făcea carte practic în fiecare liceu, o dovadă concludentă fiind promoţiile de absolvenţi de la celelalte licee industriale.
În politica statului comunist putem identifica la nivel de liceu două direcţii majore, una de preluare a liceelor industriale de către întreprinderile mari din oraş iar alta de încurajare a învăţământului profesional care pregătea personal calificat pentru aceleaşi întreprinderi. Exemple relevante din acest punct de vedere: Întreprinderea de Cauciuc (ARTEGO în prezent)-Liceul Industrial Nr 1; Combinatul de Lianţi şi Azbociment Târgu-Jiu-Liceul Industrial Nr 2; Combinatul de Prelucrare a Lemnului-Liceul Industrial Nr 3; Întreprinderea Judeţeană de Construcţii Montaj (IJCM)-Liceul Industrial Nr 4; Întreprinderea de Maşini Unelte-Liceul Industrial Nr 5 şi Fabrica de Confecţii-Liceul Industrial Nr 6. De reţinut că majoritatea acestor licee au pornit şi au continuat să aibă timp de decenii învăţământ profesional. Reţinem deci şcolile profesionale pentru lăcătuşi şi mecanici (1966, în clădirea actualului Colegiu Tehnic Nr 2), şcoală profesională de construcţii (1969, în clădirea actualului Colegiu Tehnic “General Gheorghe Magheru”), Şcoala Profesională Auto (încă din 1944 în zona Debarcader ) ş.a.
La căderea regimului comunist, municipiul Târgu-Jiu avea 14 şcoli gimnaziale, unele dintre acestea schimbându-şi statutul în ultimul sfert de veac sau dispărând în cadrul altor instituţii de un nivel superior. Mai funcţionează în prezent, ca instituţii distincte, Şcolile Generale Nr 1, 2, 4, 5, 6, 8,11 şi 12. Şcoala Generală Nr 3 a fost preluată de Liceul de Arte “Constantin Brăiloiu”, Şcoala Generală Nr 7 de Colegiul Auto “Traian Vuia”, Şcoala Generală Nr 9 Bârseşti de Liceul Tehnologic din zonă, Şcoala Generală Nr 10 Drăgoieni a fost comasată cu Şcoala Generală Nr 4 iar clădirea a fost preluată de Universitatea “Constantin Brâncuşi”, Şcoala Generală Nr 13 a fost preluată de Liceul Teologic iar Şcoala Generală Nr 14 de Liceul cu Program Sportiv. Majoritatea şcolilor amintite au fost construite în perioada comunistă, zestrea interbelică fiind foarte redusă iar cea postcomunistă aducând modificări modeste. Reţinem totuşi investiţiile continue şi extinderile, atât înainte cât şi după 1989, la Şcoala Generală Nr 4 (actuala Şcoala Gimnazială “Alexandru Ştefulescu”) şi Şcoala Generală Nr 8(actuala Şcoala Gimnazială “Constantin Săvoiu”).
Conducerea învăţământului
În perioada comunistă, la 1 iunie 1948 se înfiinţau inspectorate şcolare judeţene în toată ţara, după ce anterior acestea avuseseră un rol regional. Din 1949 acestea lăsau locul altor structuri, în speţă Sfatul Popular al Regiunii Gorj(1949-1952), Sfatul Popular al Raioanelor Târgu-Jiu, Novaci şi Gilort(1952-1968). Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj a reapărut în 1968 şi se păstrează până astăzi. Din 29 iunie 1970, ISJ Gorj are în subordine şi Casa Corpului Didactic Gorj.(Va urma)
