Școala, o preocupare pentru regimul comunist (I)

 150 total views

În ultimii ani au existat multiple preocupări istoriografice pentru trecutul învățământului de pe aceste meleaguri, perioada comunistă fiind mai puțin aprofundată deși este cea mai plină de realizări. Statul comunist a investit în școli, practic atunci s-a construit rețeaua școlară care funcționează și în prezent. Încercăm să punctăm câteva momente importante din învățământul acelei perioade care nu a însemnat doar investiții ci și ideologizare, scăderea calității actului educațional spre sfârșitul perioadei și aceea practică agricolă care nu era prea populară printre părinți și elevi.

În perioada comunistă, cadrele didactice aveau altă implicare
În perioada comunistă, cadrele didactice aveau altă implicare

Învățământul gorjean are o tradiție de circa două secole dar perioada cea mai prolifică în privința creșterii bazei materiale este cea din perioada comunistă. Anii de după 1945 au însemnat înființarea de noi unități școlare în tot județul Gorj, potrivit cerințelor și nevoilor tot mai diversificate ale vieții economice și social-culturale. La sfârșitul perioadei, municipiul Târgu-Jiu avea, de exemplu, 14 școli generale, majoritatea dintre ele construite după 1945.
Caracteristicile învăţământului românesc în perioada comunistă: dezvoltarea fără precedent a infrastructurii şcolare; reducerea şi apoi eradicarea fenomenului de analfabetism, la nivel oficial; instrument de îndoctrinare a tinerei generaţii cu ideologia PCR; folosirea elevilor şi cadrelor didactice la muncile agricole etc.

Prioritatea investițiilor

Dintr-un raport semnat la finele anului 1975 de către inspectorul școlar general Vasile Romanescu, aflăm că în perioada respectivă construcțiile erau o proprietate. ”….la deschiderea actualului an școlar(1975-1976), 77 săli de clasă au fost date în folosință la 21 unități școlare, valoarea investițiilor de stat și din contribuția cetățenilor pentru construirea acestora depășind 6 milioane lei; de asemenea, au fost date în folosință 320 locuri în ateliere (Bărbătești, Ciuperceni, Polovragi, Tismana, Văgiulești, nr 2 Târgu-Jiu și ”Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu), 150 în grădinițe construcții noi (Glogova, Ionești, Ursăței, Stoina) în valoare de peste 1,1 milioane lei. Din fondurile centralizate și necentralizate-în valoare de peste 5 milioane, unitățile de învățământ au fost înzestrate cu însemnate cantități de mașini și utilaje, aparatură, substanțe, mobilier pentru laboratoare și săli de clasă…”
Majoritatea școlilor erau un șantier iar lucrările efectuate atunci au rămas de bază până în ultima perioadă. Aflăm astfel, din același raport al lui Vasile Romanescu, că la Turcinești(Horezu), Cătune, Căpreni, Radoși, Obârșia, Valea cu Apă, Negomir, Stejari, Școlile nr 2,5 și 6 Târgu-Jiu, Tismana, Polovragi, Glogova, Stoina investițiile avusesră deja un impact pozitiv asupra activității școlare.
Cu fonduri de la Guvern fuseseră reparate 18 localuri de școală la Novaci, Radoși, Logrești, Padeș, Prigoria și Dănciulești. Pe lista celor remarcați erau și o serie de directori de școli din urmă cu peste patru decenii: Caranda Nicolae, Gheban Viorel, Priescu Ion, Popescu Ilie, Diaconescu Constantin, Câmpeanu Constantin, Dijmărescu Antonie, Gîtan Gheorghe, Sichitiu Ion, Bălașa Iulia, Georgescu Constantin, Preoțescu Dan, Pociovălișteanu Ion, Dijmărescu Maria ș.a.

Rezultatele activității didactice

Dacă la vremea respectivă era un adevărat dezastru că 94 de absolvenți de clasa a VIII-a nu continuaseră un sistem de școlarizare, în anii din urmă la nivel de țară sunt zeci de mii de absolvenți care nu continuă școala din cauza problemelor financiare. Cei 94 de absolvenți de gimnaziu necuprinși în treapta I de liceu proveneau din următoarele localităși: Licurici-7, Berlești-6, Slivilești-3, Turceni-6, Dragotești-3, Vladimir-13, Negomir-5, Scoarța-2, Alimpești-3, Albeni-3, Baia de Fier-4, Crasna-4, Roșia de Amaradia-6, Dănciulești-5, Mușetești-4.
La învățământul primar, clasele I-IV pe atunci, la sfârșitul trimestrului I al anului școlar 1975-1976, au rămas înscriși 28 825 elevi, 28 793 dintre aceștia promovând la finalul acestuia. La învățământul gimnazial erau înscriși 21 201 elevi, 21 149 aveau situația încheiată iar 18 228 (adică 85,98%) au promovat la sfârșitul perioadei. Unitățile școlare cu probleme-potrivit Inspectoratului Școlar Județean Gorj-Școlile nr 1, 2,3, 8 și 11 Târgu-Jiu, Bălești, Motru, Țicleni, Aninoasa, Berlești, Bâlteni, Bumbești Jiu, Câlnic, Crasna, Crușeț, Dănești, Scoarța, Fărcășești, Logrești, Padeș, Slivilești, Tismana ș.a,
La nivel de liceu situațiile erau chiar dramatice dar poate că așa am putea explica prezentul. Astfel, la liceele real-umaniste-învățământ de zi-din 3019 elevi promovaseră doar 1998 (66% promovabilitate). Autoritățile citau liceele din Novaci și Motru la capitolul pozitiv și Târgu-Cărbunești cu 59% promovabilitate la capitolul negativ. Situația era și mai proastă la liceele industriale unde doar 3902 (61%) din 6369 înscriși promovaseră primul trimestru. Erau codașe din acest punct de vedere: Liceul de Chimie (59%), Liceul de Materiale de Construcții (44,5%), Turceni și Bâlteni. (Va urma)