În această toamnă intră în funcţiune una dintre cele mai moderne şcoli din judeţ, investiţie de circa 15 miliarde de lei vechi(fonduri europene şi locale), în satul Băleşti din comuna cu acelaşi nume. Este de fapt o reabilitare a şcolii construite prin contribuţia cetăţenilor din zonă în 1957. Prima şcoală din satul Băleşti este datată chiar din 1832. Iată o trecere în revistă a principalelor momente din această lungă istorie de peste 180 de ani.
Continuăm incursiunea în trecutul învăţământului din fosta comuna Băleşti cu câteva cuvinte adresate locuitorilor din zonă în 1906 de iconomul Ioan Mălăescu, autorul unei monografii apărute cu peste un secol în urmă. Iată ce povaţă le dădea Ioan Mălăescu sătenilor din Băleşti: „Vă mai povăţuesc, ca consătean al vostru, să iubiţi biserica şi şcoala, pe preot şi pe dascăli şi din cuvântul lor să nu eşiţi, căci va fi rău de voi. Căci, dacă iubiţi biserica şi pe preotul vostru, cum şi învăţătura ce o auziţi în biserică, atunci nu vor mai fi între voi certuri şi bătăi, cari vă necinstesc numele şi neamul vostru, iar în sat va fi îndestulare la toate. Căci Domnul, bogat şi darnic, e spre toţi cei ce-l chiamă pre dânsul, dar cu asprime va pedepsi vinele călcătorilor legii sale(…) Când vă chiamă dascălul la şcoală, ca să vă spună câte ceva din cărţi voi nu mi-l urmaţi, dar la judecăţi pe drumuri lungi vă duceţi!! Nu este bine. Deşteptaţi-vă, dar, şi călcaţi în urmele strămoşilor şi mai marilor voştri şi de sfaturile ce vă dau eu aici, să ţineţi seamă, căci, ca consătean al vostru, nu vă voesc decât binele vostru, pentru care am şi scris acestea”.
Despre trecutul învăţământului din Băleşti
Despre învăţământul din Băleşti avem informaţii foarte importante de la Ioan Mălăescu. Acesta scria în lucrarea “Monografia comunei rurale Băleşti”, Tipografia N.D.Miloşescu, 1906: „În cătunul Băleşti este o şcoală primară mixtă, instalată în local propriu, construit de zid, cu doauă sale de clasă, în 1903 de către locuitorii din comună şi din iniţiativa D-lor: Lăpădat C. Prejbeanu, proprietar şi primar al comunei, Vasile Mălăescu şi V. Ungureanu, ambii învăţători ai şcoalei din comună; şi pentru care local s-a cheltuit în total suma de lei 4000 cu o bună parte venind în ajutor şi Primăria, cum se poate vedea din bugete.
Şcoală exista, după câte s-a putut afla, din 1832, cu toate că acte în această privinţă în archivă nu se găsesc. A existat deci şcoală încă de pe vremea, când să scria pe nisip, iar citirea era pe bucoavnă. Să mai păstrează încă amintirea de numele dascălilor ce au fost la şcoala din comuna Băleşti, pe cari le dau aici: D-trache Dascălu, Nic. Călinoiu, Nic. Nanciu(Mălăescu), Pr. Ştefan Vlădulescu, Pr. Constantin Mălăescu, Filimon Dănescu, Nae Tătăranu, C. Păsăreanu, Toma Mălăescu, Gr. Diaconescu, D-şoara Paulina Urdăreanu, V. Ţicleanu, iar în timpul de faţă se află ca dascăli: Vasile Mălăescu, seminarist cu patru clase, cîăsătorit, având un copil; şi V. Ungureanu, normalist, căsătorit, cu 6 copii.
Şcoala n-are material didactic suficient, căci nu este ajutată de nimeni. În toată comuna este un număr de 203 copii în vârstă de şcoală. Urmează la şcoală: a)din cătunul Băleşti 108 copii; b) din cătunul Rasova 36 copii, c) iar din Voinigeşti 3 copii. În total sunt înscrişi în şcoală 147 de copii, toţi români.
Numărul absolvenţilor daţi de şcoală nu să poate cunoaşte decât de la 1891, dela care dată până la 1904 a fost de 47. Mai înainte de 1891 au eşit mulţi absolvenţi, dar nefiind acte în archivă nu să poate şti numărul lor.
Legea învăţământului, în ceea ce priveşte obligativitatea, să aplică cu înlesnire în urma sfaturilor date de autorităţi şi învăţători. Sătenii pricep foloasele învăţăturii pentru băeţi; iar cât priveşte pentru fete, ei cred că cartea nu le foloseşte la nimic, dacă nu o avea pământ pentru a le mărita; de aceea mulţi săteni nici nu trimit fetele regulat la şcoală, în cât a fost nevoe a aplica amendă, în ani trecuţi la vre-o trei părinţi îndărătnici, şi de atunci, intrând frica şi în ceilalţi, au început să le trimită regulat la şcoală. Pentru copii din cătunul Rasova, şcoala este cam cu depărtare, şi n-ar fi rău, dacă s-ar înfiinţa o şcoală de cătun în Rasova. Aceasta, de sigur, cu timpul. “