Sărbătoarea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”

 7,961 total views

                Aniversarea celor 82 de ani scurși de la inaugurarea ansamblului sculptural ridicat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu a stat, mult timp, sub semnul incertitudinii, având în vedere condițiile speciale dictate de pandemie, în care se desfășoară orice eveniment public.

                Cu toate acestea, și fără a se afla într-o legătură directă, omagierea capodoperei brâncușiene este reflectată de preocuparea continuă pentru conservarea operelor din piatră, care sunt supuse în această perioadă unui proces de minuțioasă curățare, parte a unui proiect mai amplu de restaurare, coordonat de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”.

                Față de anii anteriori, când sărbătoarea „Căii Eroilor” antrena comunitatea locală, în special prin procesiunea care parcurgea întregul traseu, de la Masa Tăcerii la Coloana fără Sfârșit, de data aceasta programul manifestării s-a restrâns la evenimentele din interior.

                Pentru început, sala de conferințe a Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” a găzduit lansarea cărții „Brâncuși – un sculptor de la Răsărit”, autor Pavel Șușară, lucrare scoasă la editura Monitorul Oficial în acest an, după o amânare destul de lungă, în așteptarea drepturilor de autor pentru imagini care, până la urmă, au fost refuzate. Cu limbajul specific criticului și istoricului de artă, dublat de strălucirea metaforei specifice limbajului poetic, Pavel Șușară propune o înțelegere nouă și foarte captivantă a operei brâncușiene, apărută în peisajul rural al României ante și interbelice.

                Referitor la procesul de creație care a condus la apariția lucărilor monumentale în peisajul arhaicului târg de pe cursul Jiului, Șușară afirmă despre Brâncuși: „Mai întâi, asemenea figurilor mitice și civilizatoare, el nu a sosit aici ca un vizitator diurn și previzibil, ci a descins într-un medieval inerțial dintr-o altă civilizație și dintr-un alt timp, adică din viitor, a scrutat și a măsurat locul cu ochii și cu pasul, ca un gospodar de la țară, apoi a tăiat orașul în două, pe orizontală, de la apa Jiului și până la maidanul de la margine, a marcat locurile ca un inginer hotarnic, a tăiat el însuși piatra și lemnul ca un cioplitor de meserie, a angajat, mai apoi, alți oameni ca să facă lucruri pe care nu le mai făcuseră niciodată, mai întâi ca un constructor tradițional, apoi ca un antreprenor modern, după care a ridicat pe verticală forme complexe și mai înalte decât un bloc de locuințe sau decât un turn, asemenea unui arhitect de avangardă”.

                Invitații acceptați în incinta Muzeului Județean Gorj, pentru că numărul stabilit conform reglementărilor în vigoare nu putea fi depășit sub nicio formă, s-au putut bucura apoi de vizitarea unei expoziții de excepție, retrospectivă a simpozioanelor de pictură și sculptură din cele șase ediții ale Atelierelor Brâncuși derulate până anul acesta. Au rememorat bucuria, dar și dificultățile organizării unor astfel de manifestări Doru Strîmbulescu, managerul Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Vasile Fuiorea, președintele UAPR, filiala Târgu Jiu și Vlad Ciobanu, membru al UAP, ultimii doi fiind curatorii acestor reușite ateliere de creație. Deși a fost prezent la toate vernisajele anterioare, criticul de artă Pavel Șușară s-a arătat uimit de noutatea și prospețimea compozițională a expoziției: „Se vede relaxarea și bucuria cu care s-a creat în aceste simpozioane. Așezate împreună, lucrările par a avea o viață proprie, o existență care le face să arate diferit după câțiva ani”. Dacă pentru lucrările de pictură s-a putut face o selecție care să-i cuprindă și pe pictorii străini, în ceea ce privește sculptorii din simpozioane, sunt prezenți în expoziție doar artiștii români, cu lucrări de atelier, evident de mici dimensiuni.

                Unul dintre punctele importante ale manifestării a fost masa rotundă cu tema „Programul de urmărire în timp și mentenanță pentru Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu”. Doru Strîmbulescu, managerul Centrului Brâncuși a prezentat succint câteva elemente definitorii cu care se confruntă problematica administrării Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”. În primul rând, o mare provocare a reprezentat-o alegerea specialiștilor care să facă analiza situației existente, din punct de vedere al conservării operelor din piatră și metal, apoi antrenarea factorilor de decizie din administrația locală și centrală în procesul de elaborare a unui plan coerent, în care să fie prevăzute operațiunile de întreținere și conservare a monumentului. Într-o primă fază, în anul 2014, a fost încheiat un parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000, pentru investigarea operelor. A fost constituită, apoi, o echipă pluridiciplinară care să coordoneze întreținerea și restaurarea operelor. Prezenți la întâlnire, specialiștii invitați au vorbit fiecare despre rezultatele obținute până în prezent.

Arh. ing. Aurora Târșoagă, specialist atestat M.C.I.N., coordonator al echipei de monitorizare și șef al Proiectului cadru de urmărire în timp, a vorbit despre modelele de intervenție folosite la alte monumente istorice din Europa, pe baza cărora s-a elaborat proiectul pentru Ansamblul brâncușian. Aceasta a arătat că restaurarea operelor nu poate fi ruptă de restul parcului, de alei, spații verzi, grupuri sanitare. Acestea toate necesită intervenții și modernizări, prin proiecte coerente unele cu altele, astfel încât apa să nu mai băltească pe alei, vegetația să nu mai fie lăsată la întâmplare. În ceea ce privește monitorizarea pe baza planului elaborat, aceasta va începe la momentul zero după restaurare.

Dr. ing. geol. Anca-Cornelia Luca, inginer petrolog-mineralog și profesor la Facultatea de Geologie din cadrul Universităţii Bucureşti a menționat, ca de atâtea alte ori, că „travertinul de la Poarta Sărutului este cea mai frumoasă și vie piatră, care lucrează mereu”. Din acest motiv, pe suprafața și în structura ei apar noi formațiuni de calcificare, este posibil ca porii să lucreze cu exteriorul și să se dizolve carbonatul de calciu. „Când Brâncuși l-a ales, știa că microorganismele vor lucra, că va căpăta o patină și că se va umple de microvegetație. Cu toată vârsta înaintată a monumentului, piatra se află într-o stare foarte bună”, a mai spus Anca Luca. A fost luată în discuție și problema inflitrării apei din acoperiș, care necesită o atenție și o soluție specială.

                Dr. arh. Ileana Zbirnea,arhitect și specialist restaurare piatră, conf. univ. la Universitatea Politehnica Timișoara, Facultatea de Arhitectură și Urbanism a observat că, față de anii 2003-2004, când au fost restaurate operele din piatră, au apărut paraziți noi, care atacă perdeaua de vegetație. „Poarta Sărutului trebuie ajutată să îmbătrânească frumos, opera în întregul ei fiind ca un pensionar cu multe componente”, a mai adăugat aceasta.

Referitor la Coloana fără Sfârșit, conf. univ. dr. Tibor Kolozsi de la Facultatea de Arte şi Design a Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, specialist metal atestat MCIN,  a constatat că zgârieturile de pe modulele inferioare au afectat stratul exterior de lac, precum și straturile de vopsea, ceea ce poate duce la corodarea fontei din care este construit monumentul. De asemenea, a observat că partea sudică se degradează mai mult din cauza expunerii la razele UV, care atacă lacul pe bază de rășini, observându-se o mătuire a acestuia.

Dumitrel Pandrea, restaurator piatră și executant al serviciilor de urmărire a comportării în timp a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” a spus că urmărește, în principal, evoluția cavităților și a fisurilor din piatră, pe baza materialului fotografic realizat de angajații Centrului Brâncuși din cadrul Compartimentului Patrimoniu. A mai subliniat că este nevoie că aceste observații să fie coroborate cu umiditatea relativă, cu alți factori fizico-chimici de mediu.

Din partea echipei care realizează intervenția de urgență la operele din piatră din Parcul Central, a vorbit Ionel Gemănar, coordonatorul echipei, restaurator piatră, specialist atestat MCC. Acesta a făcut o scurtă prezentare a operațiunilor efectuate până în prezent: biocidare, desprăfuire și îndepărtarea biocrustelor.

La finalul manifestării, într-o atmosferă extrem de relaxată, a fost decernat Premiul Național Brâncuși pentru anul 2019 graficianului, pictorului și sculptorului Mircia Dumitrescu. Președintele juriului care a analizat toate cele patru nominalizări venite din partea Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” și a Institutului Cultural Român, criticul de artă Pavel Șușară a justificat alegerea făcută, care a luat în considerare în primul rând expoziția „Ucigând balaurul”, organizată în 2019 la Târgu Jiu, dar și alte dimensiuni ale artei lui Mircia Dumitrescu. Premiul în bani a fost oferit de Institutul Cultural Român. Din partea acestei instituții, la manifestare a fost prezentă doamna Marina Roman care a transmis un mesaj din partea președintelui ICR, Mirel Taloș: „Felicit Centrul Brâncuși, pe managerul Doru Strîmbulescu pentru consecvența și puterea de a organiza an de an aceste manifestări, în condițiile în care prea puține instituții de cultură din țară mai reușesc acest lucru”.

În program au evoluat, cu un moment de muzică clasică, elevi ai Liceului de Arte „Constantin Brăiloiu”.

                Menționăm că manifestarea dedicată aniversării a 82 de ani de la inaugurarea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” a fost organizată de Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”, Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, împreună cu Institutul Cultural Român. Parteneri ai evenimentelor au fost: Filiala Târgu Jiu a Uniunii Artiştilor Plastici din România, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” și Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu.

Parteneri media au fost: TVR Craiova, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România Oltenia – Craiova, IntellNews, modernism.ro, Leviathan și Gorjeanul.

Credite foto: Laurențiu Stoicu

Adina Andrițoiu