Sărbătoare la Drăgotești

Loading

festivalul-folcloric-al-jilturilorCa în fiecare an, pe 27 iulie 2014, de Sfântul Pantelimon, se desfășoară Bâlciul de la Drăgotești, care are loc aici din vechime, precum și Festivalul Folcloric „Cântecul Văilor”, care s-a aflat, în acest an, la cea de-a 44-a ediție. Cel mai bine relevă istoria bâlciului și a festivalului Nicolae Vlad, Învăţător pensionar din Drăgoteşti.
Și în acest an, Bâlciul de la Drăgoteștii a adunat la un loc comercianți și localnici, dar și oameni veniți din alte localități, care, deși acum au de unde să-și procure prodesele care altă dată se găseau numai la bâlciuri, vor să păstreze tradiția, dar și să-și ofere un moment de relaxare la o sărbătoare câmpenească.
„În timpul jugului turcesc, în jurul anului 1800, în mijlocul moşiei lui Hârgot, venit de prin părţile Braşovului s-a construit o fântână. Boierul, având legături cu negustorii, cu căpetenii turceşti, cu zapcii, a hotărât ca să sărbătorească această fântână în fiecare an, la o dată fixă, alegându-se data de 27 iulie (Sf. Pantelimon), la care să ia parte locuitorii satului şi ai satelor vecine.
Cu timpul, această sărbătoare a luat proporţii, ea devenind cunoscută în toate ţinuturile ţării, prin negustorii turci şi greci, unii dintre aceştia denumiţi tolbari fiindcă veneau cu mături în tobe.
O parte din aceştia, şi-au cumpărat pământ şi s-au stabilit definitiv în Drăgoteşti, aşa cum a fost familia Boiangiu, al cărui strămoş Boiangiu Răducan, a fost tolbar şi venea în bâlci cu vopsele pregătite de el, altul, pe nume Treistaru, care venea cu trăişti, desagi, secuie, făcute din păr de capră, urmaşul căruia, schimbându-şi numele a devenit Lăzăroiu, sau un altul, care venea cu boştină şi care a rămas cu numele Boştinaru. Aceste familii sunt şi azi în Drăgoteşti.” Vlad Nicolae- învăţător pensionar Drăgoteşti)