România trebuie să bage bani în învățământ

 39 total views

Potrivit experţilor UNICEF, fiecare an de şcolarizare în plus în școlile din România reduce riscul de şomaj cu 8%, iar riscul de probleme de sănătate cu 8,2%. Un an în plus de şcoală creşte veniturile cu 8-9%, reduce riscul de a deveni şomer cu 8% şi cel de apariţie a unor probleme grave de sănătate cu 8,2%. Absolvenţii de învăţământ secundar superior câştigă cu 25% – 31% mai mult decât cei care au terminat ciclul primar şi cel gimnazial.

Învățământul românesc are nevoie de investiții consistente
Învățământul românesc are nevoie de investiții consistente

Acestea ar fi o parte din concluziile unui studiu privind finanțarea învățământului din România. Potrivit acestui studiu realizat de UNICEF, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte investiţia în educaţie. Analiza arată că, dacă până în 2025 suma din buget alocată acestui domeniu va fi mai mică de 6% din PIB, ţara va pierde între 12 şi 17 miliarde de euro între 2015 şi 2025. În prezent, bugetul Educaţiei este aproximativ 3,4% din PIB. Studiul „Costurile investiţiei insuficiente în educaţie în România” corelează sumele alocate de la bugetul de stat din acest domeniu cu evoluţia economică a ţării.

Realități necruțătoare

„Credem cu ardoare că este necesară creşterea progresivă a investiţiei în educaţie până la 6% din PIB, cum este stabilit în Legea educaţiei din 2011. Prin urmare, în ultimele luni, cu ajutorul unor experţi internaţionali şi naţionali şi prin consultări strânse cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Banca Mondială, am căutat argumente financiare”, a declarat reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet. Una din recomandările experţilor, în urma studiului, este ca investiţiile să fie incluse într-o strategie pe termen lung şi să vizeze într-o mai mare măsură categoriile defavorizate – copii din mediul rural, copii cu dizabilităţi sau populaţia romă. Potrivit rezultatelor cercetării, în prezent, aproximativ două treimi dintre cheltuielile publice pentru educaţie se îndreaptă spre cele mai înstărite două cincimi ale societăţii (65,8%), comparativ cu doar 9,9% cât îi revine cincimii celei mai sărace. În acelaşi timp, 61,2% dintre fondurile dedicate educaţiei sunt cheltuite în mediul urban, în ciuda eforturilor recente de a elimina discrepanţele dintre urban şi rural. Astfel, pentru România s-au luat în considerare două scenarii – scenariul A, în care investiţia în învăţământ, în România, ar rămâne cea din prezent, şi scenariul B – în care până în 2025 bugetul Educaţiei ar ajunge la 6% din PIB. În scenariul A, rezultatele României la testele internaţionale de educaţie PISA vor rămâne la acelaşi nivel, şomajul nu va scădea, iar PIB-ul va creşte, în 2020, cu 1,9%, fiind într-o curbă descendentă. În cazul scenariului B, România va atinge media de 500 de puncte la testele PISA, iar PIB-ul va creşte cu 2,7% per capita. Potrivit experţilor, fiecare an de şcolarizare în plus reduce riscul de şomaj cu 8%, iar riscul de probleme de sănătate cu 8,2%. De asemenea, dacă părăsirea timpurie a şcolii scade cu 7,5%, PiB-ul va creşte cu 0,38%.
România cheltuie doar 3,4% din PIB pe educaţie, comparativ cu media de 4,7% înregistrată în Europa de Est şi media UE de 5,4%. Din 2005, s-a cheltuit mai mult în învăţământul secundar şi terţiar, în detrimentul celui preşcolar şi primar. Sistemul de învăţământ este puternic dependent de fondurile publice, totalul contribuţiilor private reprezentând doar 0,12% din PIB în 2010, faţă de 0,82% la nivelul UE.