Revista ”Crinul satelor” la centenar

Primul număr al revistei ”Crinul satelor” a apărut la 1 ianuarie 1920  ca operă a Societății Educative ”Tribuna” din Stolojani. Revista apărea lunar  și avea sediul la Școala Primară Slătioara-Cornești (viitoarea  Școală Generală Cornești de mai târziu). Așa cum ați mai putut citi în paginile publicației ”Vertical”, sufletul uriașei mișcări culturale inițiate pe Valea Jaleșului la sfârșitul Primului Război Mondial a fost Gheorghe Găvan-Jaleș. Revista a avut un impact uriaș în epocă, fiind cunoscută și la nivel național.

Autoritățile culturale ale județului Gorj au trecut prea ușor peste aniversarea unui secol de la începuturile mișcării culturale apărută inițial în  Stolojanii Gorjului. Cele întâmplate pe Valea Jaleșului începând cu primăvara anului 1917 sunt un exemplu pentru toată țara, tinerii conduși atunci de Gheorghe Găvan-Jaleș și Grigore Copotoiu scriind istorie la Bălești, Stolojani, Câmpofeni, Arcani și Stroiești dar și în alte zone. După 1989 s-a încercat revigorarea acestei mișcări, regretații Gheorghe Gârdu și Grigore Pupăză fiind animatorii acestei idei, doar că lucrurile par să treacă în uitare după dispariția fizică a celor doi. Pentru iubitorul de istorie și literatură, pe lângă colecția serie nouă a ”Crinului satelor”, cartea profesorului Marin Colțan intitlată ”Gheorghe Găvan-Jaleș…non omnis mortuus sum!”(Editura Ager, 1999) poate fi un reper.

Biblioteca ”Crinul”

În primăvara anului 1917, când unii din tinerii țării se aflau pe frontul din Moldova din dorința seculară de unire și independență, alții ca ei dar cu mult mai fragezi se gândeau la România de după război. S-a născut astfel Biblioteca ”Crinul” cu sediul în fosta școală din Cornești și cu filiale la Stolojani, Bălești, Arcani, Stroiești și Câmpofeni. În 1920, Biblioteca ”Crinul” număra deja 1562 de cărți donate de tinerii din zonă dar și de învățători, preoți și liceeni din tot județul. Rezultatele au fost entuziaste, ”luminarea” sătenilor fiind un fapt mai mult decât evident. Și asta era doar începutul…

Societatea Educativă ”Tribuna”

La 9 aprilie 1919 a luat naștere Societatea Educativă ”Tribuna”, în jurul aceluiași grup de tineri care îl însoțeau pe Grigore Găvan-Jaleș. Scopul principal al Societății, la fel ca al Bibliotecii ”Crinul”, era ”luminarea talpei țării”. Un an mai târziu, Societatea avea 157 de membri cotizanți.Arhivele păstrează numele membrilor fondatori ai ”Tribunei” printre care amintim pe următorii: Gheorghe Găvănescu(directorul școlii din Cornești), Gheorghe Aninoiu(Bălești), Constantin Ștefănoiu(Ceauru), Nicolae Țundrea, Vasile Țundrea, Vasile Buzuloiu, Vasile Cârstea, Ion V. Lăzăroiu(toți Tălpășești), Matei Băzăvan, Gheorghe Lăscăteu și Nicolae Bărbulescu( din Stolojani), Nicolae Saragea, Grigore Găvan, Vasile Grama și Ion Nițu(toți Bălava), Mihai Găvănescu(Găvănești), Dumitru Berca(Stroiești) ș.a. Au fost membrii ai ”Tribunei”, potrivit profesorului Dan Pupăză, și: C. Mălăescu, C. Niculescu, Gheorghe Cuțui, Pantelimon Niculescu-Monu, I.I. Buligan de la Gorj, V. Gârdu, P. Popeangă, I. Mălăescu ș.a.

În această structură s-a luat decizia editării unei reviste care să ajungă la țărani și să cuprindă o paletă largă de materiale. Acest lucru s-a produs în urmă cu exact un secol…

100 de ani de ”Crinul satelor”

Gheorghe Găvan-Jaleș, fondatorul mișcării culturale apărute pe Valea Jaleșului, scria în materialele sale: ”Curată ca floarea de crin să fie fie treaba făcută de noi , ca și crinul să înflorească ideile noastre”. Editată la început doar de Societatea Educativă ”Tribuna”, revista ”Crinul satelor” a devenit mai târziu și publicația Ligii ”Crinul” după ce preluase pe frontispiciu și Societatea ”Jaleșul” din Stolojani.

Primul număr al revistei a apărut la 1 ianuarie 1920 și avea forma unui caiet A4 cu 20 de pagini.Coperta realizată de pictorul Matei I. Băzăvan cuprindea și versurile cunoscute: ”Talpa țării, biata gloată, /Ridicând-o din noroi,/ Ridica-vom țara toată/Ridica-ne-vom pe noi!”. Mai târziu se vor adăuga în deviză: ”Mai multă lumină! Mai multă bunătate! Muncă! Cinste!”

Cel puțin în prima perioadă, revista a avut o apariție lunară. Cei care s-au ocupat direct de coordonarea revistei, Gheorghe Găvan-Jaleș și Grigore Copotoiu, și-au dorit și au și reușit ca publicația să aibă o răspândire largă dar mai ales  să se refere ”la Valea Jaleșului cu toate ale ei!”. Cei implicați au hotărât ca revista să ajungă în toate satele zonei, locuitorii ”să știe cât mai multe despre lume, despre boli, despre plugărie și toate muncile de procurare a bucatelor, despre creșterea vitelor, despre păsările din curte și despre legile țării”(Grigore Pupăză).

Un abonament pe un an la revistă costa 12 lei pentru săteni și 6 lei pentru membrii societăților culturale care o editau. Revista a stârnit un entuziasm uriaș, mai ales că bibliotecile publice și casele de citit, destul de multe în zona amintită, o primeau în mod gratuit.

Mișcarea culturală de pe Valea Jaleșului a fost importantă atât pentru locuitorii zonei cât și ca exemplu pentru multe alte zone. Cu siguranță, o monografie completă se cere redactată pentru a putea fi adusă în atenția publică în toată complexitatea acesteia.