Continuăm prezentarea documentelor care atestă documentar existenţa unor sate de pe teritoriul actual al comunei Scoarţa. Pişteşti este ultimul sat pentru care deţinem textul documentului care reprezintă prima atestare documentară a acestuia.
Satul Pişteşti
Satul Pişteşti este pentru prima dată menţionat în documentul datat 17 ianuarie 1597 (7105), când Mihai Viteazul întăreşte lui Barbu clucer satul Drăgoieni şi ocine în Vădeni şi Pişteşti aşa cum rezultă din textul de mai jos:
„Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi bunului Petraşco Voievod. Dă domnia mea această porunco a domniei mele boierului domniei mele Barbu clucerul şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie satul anume Drăgoianii tot, cu tot hotarul. Pentru că satul Drăgoianii a fost de moştenire al lui Stan şi al lui Radul, fiul lui Diicul şi al tuturor fraţilor lor. Deci a cumpărat boierul domniei mele Barbul clucerul satul Drăgoianii de la Sran şi de la Radul, fiul lui Diicul şi de la Mărtin şi de la toţi fraţii săi, însă fiii lui Dima şi partea mamei lor Neguita, toată şi de moştenire li cumpărătură pentru 28000 asprii şi pentru 60 de oi cu lapte şi pentru 5 cai şi pentru18 boi.
Şi iar a cumpărat Barbul clucerul ocină în Vădeni de la Nanul şi de la vara sa primară Voichiţa, toată partea lor, pentru 7000 aspri.
Şi iar a cumpărat Barbul clucerul ocină în Drăgoianii de Sus de la Chiricoae sin Tg-Jiu, toată partea ei, pentru 6000 aspri.
Şi iar a cumpărat Barbul clucerul ocină în Pişteşti de la Pătru, toată partea lui şi cu via, pentru 4000 aspri
Şi au vândut aceşti numiţi oameni mai sus scrişi de a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturor megieşilor şi dinaintea domniei mele.
De aceea, am dat domnia mea lui Barbu clucerul, ca să-i fie ocină satul Drăgoianii de ohabă, lui şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele..
Iată dar şi martori pne domnia mea : jupan Ivan mare vornic şi jupan Tudosie mare logofăt şi Stoica vistier şi Stroe stolnic şiNegre spătar şi Radul comis şi Şerban paharnic şi jupan Preda mare postelnic. Ispravnic Tudosie mare logofăt.
Şi eu Neagul logofătul, am scris în cetatea de scaun Târgovişte luna ianuarie 17 zile, în anul 7105 (1597).
Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Io Mihail vodă” (semnătura domnului).
Textul a fost reprodus după Documenta Romaniae Historica B Ţara Românească volumul XI, iar documentul original se păstrează la Muzeul Olteniei din Craiova.
Ca o primă observaţie trebuie remarcat faptul că acest document poartă semnătura domnului în condiţiile în care foarte multe documente emise de cancelaria domnească nu sunt semnate de domn ci numai validate cu pecetea domnească aplicată de marele logofăt.
În legătură cu satul Pişteşti trebuie făcute câteva precizări necesare înţelegerii evoluţiei ulterioare a moşiei şi apoi a satelor care vor apărea pe aceasta; Pişteştii din Vale (actualmente aparţinând de comuna Bălăneşti ca parte de sat) şi Pişteştii din Deal (actualmente aparţinând de comuna Scoarţa ca sat de sine stătător, după ce în timp a aparţinut de comunele Budieni, Copăcioasa şi iar de Budieni).
Iniţial a existat o singură moşie, Pişteşti, care cuprindea terenurile ce porneau de la hotarul cu Copăcioasa (pârâul Zlaştiul Sec) spre apus până la hotarul cu Preajba. Până în secolul al XVIII-lea, inclusiv în timpul conscripţiei virmontiene din anul 1722, făcută de austrieci, în documentele vremii se face referire doar la satul Pişteşti, fără să existe diferenţierea arătată mai sus, aceasta apărând la sfârşitul secolului al XVIII-lea când în documentele păstrate la Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale este făcută această distincţie, iniţial între Pişteştii din Vale şi cei de Sus, ulterior cei din Deal, însă moşia rămâne una singură. Şi onomastica vine să sprijine indirect existenţa unei singure comunităţi; în satele Pişteştii din Deal şi din Vale există numeroase familii cu numele de Guţă, Ionici sau Olingher. (Va urma).
Ion Hobeanu
