În primele decenii ale comunismului românesc, în Gorj au apărut mai multe publicații cum ar fi LIBERTATEA GORJULUI-foaie de informație și luptă socialistă a Partidului Social-Democrat din Gorj care a apărut cu intermitențe până în 1949, GORJUL LIBER-organ al Comitetului Raional PMR și Comitetului Provizoriu Județean(1950-1955) și STEAGUL NOSTRU, organ al Comitetului Raional PMR și al Sfatului Popular raional (1952-1959 și 1964-1968).
Caracterizând regimurile totalitare comuniste din Europa, politologii americani Carl J. Fiedrich și Zbigniew K. Brzezinski avansau câteva idei pe care le găsim concretizate și în România perioadei respective. Era vorba de o ideologie oficială în care toți cetățenii sunt obligați să adere; un partid unic, organizat ierarhic și care să înregimenteze o proporție însemnată a populației; monopolul total asupra mijloacelor de comunicare; un sistem de teroare și represiune politică bazat pe aparatul polițienesc; un sistem economic centralizat ș.a. Dacă privim cu atenție aceste componente în cheia presei românești a vremii, realizăm că matricea se potrivește aproape la fotografie.
Economie și politică reflectată în ”Gorjul Liber”
”Gorjul Liber”, săptămânal al PMR Gorj și Comitetului Provizoriu Județean, așa cum era menționat pe frontispiciu, avea două părți distincte, una dedicată informațiilor din economia acestor locuri iar alta propagandei regimului comunist. Ca un exemplu, numărul 30 din 23 iulie 1950 informa cititorii încă de pe pagina de gardă că în corpul ziarului vor găsi materialul ”Pentru continua întărire politico-organizatorică a Partidului nostru”, material semnat de C. Pârvulescu, membru al C.C. al P.M.R. Din restul acestui număr aflăm, de exemplu, că ”S-a terminat treeratul și desmiriștitul la Gospodăria Agricolă Colectivă ”Veac Nou” din Plopșoru”(pag. 1) sau că ”A desmiriști nu înseamnă a ara adânc”(pag. 3). Tot în paginile ziarului suntem martorii unor apeluri mobilizatoare: ”Spic cu spic ne dă un snop” sau ”Să grăbim desmiriștitul!”(pag. 3). Nu doar agricultura era în centrul atenției, ci și industria extractivă. Cel mai important articol din ziar, de prima pagină, ne informează că ”Îndeplinind și depășind Planul de Stat, luptăm pentru Pace”. Mai exact, era vorba de ”8 992 120 economii realizate de brigada de sondori de la sonda Nr 1 Rovinari”. Tot acum aflăm că la Bâlteni ”Fruntașii petroliști în lupta pentru depășirea Planului de Stat”.
Nici alte aspecte ale vieții social-economice din județ nu erau neglijate. Din paginile aceluiași număr, cititorii vremii se puteau informa privind faptul ”Cu 141 % pe semestrul II s-a depășit planul la fabrica de cărămidă refractară Unirea”. Corespondentul Ilarie Orfescu din Urdari își informa cititorii: ”Comuna Urdari de sus a predat în întregime cotele de colectare”.
