În plină criză, Primăria Jupâneşti construieşte două poduri de beton peste Gilort, în valoare totală de 300.000 lei, care vor înlocui punţile suspendate ce pot fi parcurse, acum, numai cu piciorul. Unul dintre ele face legătura între satul Boia şi restul comunei, chiar dacă acesta are doar trei case locuite din cele 10-15 care mai stau în picioare. Autorităţile locale vor să deschidă aici o zonă turistică, odată cu înfiinţarea unui schit în jurul bisericii părăsite din vârful dealului.
În satul Boia se poate ajunge, acum, pe „puntea suspinelor”, aşa cum o numeam cu ani în urmă, când avea scândurile putrezite şi chiar rupte din loc în loc. De atunci, acestea au fost înlocuite de două ori, dar puntea suspendată pe cabluri, la 10 metri deasupra Gilortului şi lungă de peste 40 de metri tot nu reprezintă o soluţie pentru oamenii din sat, care nu pot ajunge acolo cu maşina. Cât despre pompieri sau salvare nici vorbă. Am întrebat, zilele trecute, ce mai fac oamenii din Boia şi mă aşteptam să aflu că au renunţat cu toţii la izolare şi s-au mutat din sat. Am aflat, însă, cu surprindere, nu numai că nu au renunţat la satul lor, ci dimpotrivă, în loc ca ei să se fi retras spre civilizaţie, civilizaţia urcă spre ei. Astfel, primăria a realizat proiectul şi a început construcţia unui pot în toată puterea cuvântului, cu două benzi de circulaţie, care va face posibil accesul în sat. Pentru trei familii? (m-am mirat eu). Aşa am aflat care sunt planurile autorităţilor locale, de la primarul Petre Guşiţă: „Nu construim podul pentru trei familii, ci pentru toate familiile care au locuit aici şi care, sperăm, se vor muta înapoi în sat. Mai mult, sperăm să deschidem aici un sat de vacanţă, pentru că avem în proiect şi un drum de aproape doi km, care duce la biserica părăsită din vârful dealului, unde intenţionăm să deschidem un schit. Am constatat că această biserică e construită după modelul Mânăstirii dintr-un Lemn, care atrage o mulţime de vizitatori şi nu văd de ce a noastră nu ar putea face acelaşi lucru, mai ales că e chiar mai veche.”
Încă un pod
Dacă la podul spre satul Boia s-au turnat decât picioarele, al doilea, care leagă comuna Jupâneşti de comuna Bărbăteşti e aproape gata. Fiecare dintre cele două poduri costă câte 150.000 lei, adică aproape de 10 ori bugetul pe care-l poate strânge comuna din taxe şi impozite locale, dar primarul Guşiţă spune că a reuşit această performanţă pentru că, împreună cu echipa tânără pe care o are la primărie, a învăţat să scrie proiecte şi să atragă fonduri.
Monument istoric
Biserica din Boia e acum năpădită de pădure, iar aici nu se mai fac slujbe demult. Nimeni nu s-a mai îngrijit de ea, deşi e înscrisă în Lista Monumentelor Istorice şi datată în secolul XVIII. Ea poartă hramul Sfântului Dumitru, iar localnicii povestesc că ştiu de la străbuni că aici a luat paşti Tudor Vladimirescu, în drumul său spre Padeş, care ducea dinspre Vladimir, satul său de baştină, pe culmile dealurilor, aşa cum erau pe atunci drumurile, văile fiind inaccesibile şi, în acelaşi timp, periculoase, pentru că oştile puteau fi capturate cu uşurinţă, neexistând vizibilitate şi creând spaţii uşor de închis. O caracteristică deosebită şi rar întâlnită este aceea că sfinţii sunt pictaţi pe pânză, care apoi a fost aplicată pe bârne, iar aceasta încă se păstrează destul de bine şi chiar culorile picturii, în ciuda trecerii timpului şi a intemperiilor care au trecut peste ea.