Peste trei decenii de săpături şi descoperiri la Săcelu

Loading

Vestigiile arheologice romane de la Săcelu sunt cunoscute încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea. La sud de sat, în punctul „Jidovii” Grigore Tocilescu semnala urme de ziduri, ţigle şi fragmente ceramice. Acelaşi arheolog menţiona lângă râul Blahniţa urme pe o suprafaţă de 20 x 20 m un hypocaustum cu tuburi de ceramică – fapt ce ne duce la concluzia că în acest punct se aflau thermele romane. P. Polonic menţiona de asemenea urme arheologice pe o mare suprafaţă: sarcofage de piatră, pietre sculptate, monede, etc. Pornind de la aceste date, Muzeul Judeţean Gorj reprezentat de Petre Gherghe şi Gheorghe Calotoiu în colaborare cu Constantin Petolescu de la Institutul de Arheologie Bucureşti au efectuat  în perioada 1976-1983 cercetări arheologice sistematice la Săcelu.

Obiecte descoperite la Sacelu in cele trei etape de cercetare
Obiecte descoperite la Sacelu in cele trei etape de cercetare

Trei etape de săpături
În această perioadă au fost exectuate mai multe secţiuni şi casete în punctul „Turiţa”. Au fost descoperite fundaţiile de la o construcţie din piatră de râu, fragmente de vase din ceramică provincială romană, opaiţe de lut, fragmente de ţigle şi cărămizi romane. În această locuinţă s-au mai descoperit trei monede de bronz – 2 uzate şi 1 de la Crespina, soţia împăratului Commodus bine conservată – 4 de argint de la Faustina, Septimius Sever, Iulia Mammaea şi Severus Alexander.
În anii următori s-au continuat cercetările arheologice în punctul „Turiţa” unde au fost descoperite fragmente ceramice de vase,fragmente de tegulae mammatae, cărămizi, fragmente de terra sigillata, un fragment de vultur din bronz (se păstrează doar ghearele pe o bază) de la un steag roman.
Pe raza satului Hăieşti în punctul „Grui” a fost descoperită o stelă funerară mare din gresie cu inscripţie. În inscripţie apare numele a trei personaje al căror gentiliciu era Venusius, care indica obârşie italică. Cercetările arheologice efectuate aici au scos la iveală fragmente de cărămidă, unele de formă triunghiulară de la un sarcofag.
Tot la Săcelu pe malul stâng al Blahniţei a fost descoperit cu mult timp în urmă un altar cu o inscripţie dedicat zeilor medicinii Aesculap şi Hygia. Dedicaţia altarului către zeii medicinii a fost legată de existenţa la Săcelu a unor băi antireumatice, cu apă termală care era folosită încă din epoca romană.
Prin anii 1980 învăţătorul pensionar Ion Dănescu ne-a confirmat că lângă căminul cultural de la Maghereşti au fost descoperite un coronament cu doi lei funerari şi un sarcofag care se păstrează în colecţiile de arheologie ale Muzeului Judeţean Gorj.

Piatra juca un rol foarte important in viata dacilor
Piatra juca un rol foarte important in viata dacilor

Cercetările din ultimul deceniu
Cercetările arheologice de la Săcelu au continuat în anii 1983-1986 şi după anul 1998 organizate de Muzeul Judeţean Gorj (Gheorghe Calotoiu) şi Universitatea din Craiova (Petre Gherghe) în punctele „Turiţa” şi „Grui”.
În punctul „Turiţa” au fost identificate trei locuinţe. Prima locuinţă avea o formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 4,60 x 3,40 m, cu o singură încăpere orientată nord-sud. În interiorul locuinţei, pe lângă fragmente ceramice de factură dacică şi romană s-a mai descoperit o vatră, aproximativ circulară cu diametru de 0,55 m amenajată în colţul de nord-est. În amestec de lipitură, cenuşă şi cărbuni în interiorul, cât şi în exteriorul locuinţei au fost găsite numeroase fragmente de chirpic ars la roşu, pe care se păstrează urmele de împletituri cu nuiele. Prezenţa acestor fragmente de lipitură ne-a confirmat o veche tehnică de construcţie a pereţilor locuinţelor dacice: pari cu nuiele împletite şi apoi lipite cu pământ. Intrarea în locuinţă se făcea pe latura de est şi era marcată de un pavaj realizat din pietre de râu de dimensiuni mici. Inventarul locuinţei se compunea din ceramică şi diverse obiecte din fier şi bronz.
În interiorul locuinţei 2 au fost găsite fragmente ceramice de factură dacică, de la vase borcan făcute dintr-o pastă compactă de culoare negricioasă cu urme de arsură secundară. Acestea au buza trasă în afară cu marginea dreaptă sau rotunjită şi fundul plat. Ceramica lucrată la roată este reprezentată de fragmente de fructieră făcută dintr-o pastă fină de culoare cenuşie. Astfel de fragmente ceramice de origine dacică au fost găsite şi în locuinţa 3 de la Săcelu punctul „Turiţa”.
Ceramica de tradiţie dacică lucrată cu mâna sau la roată se întâlneşte în castrele şi aşezările romane de la Slăveni, Stolniceni, Drobeta, Bumbeşti –Jiu (Bumbeşti-Jiu „Gară” şi Vârtop) şi îndeosebi în aşezările rurale din Oltenia.
Ceramica provincială romană lucrată la roată descoperită la Săcelu se poate împărţi în două categorii: din pastă fină şi grosieră. La aceste două categorii se adaug şi fragmentele de terra sigillata. Pe lângă ceramică în locuinţe sau în apropierea lor s-au descoperit obiecte din fier şi bronz. Astfel, amintim descoperirea unui cuţitaş, a unei catarame de formă dreptunghiulară realizată prin martelare, un vârf de lance. Din bronz s-au descoperit 1 nasture, 2 fibule cunoscute în literatura de specialitate de „fibule genunchi”. Acestea aparţin cronologic secolelor II-III d.Hr.
Recentele cercetări arheologice din aşezarea romană de la Săcelu – Gorj sporesc cunoaşterea fenomenului de locuire dacică în epoca romană.
Descoperirea mai multor locuinţe în care au fost găsite materiale arheologice  de străveche tradiţie dacică asociate cu cele de factură romană, reliefează prezenţa la Săcelu a unei populaţii dacice aflate în plin proces de romanizare. Existând un contact direct cu noile forme de cultură materială romană această populaţie conservă mai multe elemente de civilizaţie locală tradiţională sesizabile atât în maniera de construcţie a locuinţelor, cât şi în ceramica uzuală în care sunt preluate tehnici şi forme de veche tradiţie.
Materialele arheologice descoperite la Săcelu se încadrează cronologic secoleleor II-III d.Hr. şi aparţin unor populaţii locale daco-romane, factor esenţial ce stă la temelia etnogenezei româneşti, fiind prezente în expoziţia de bază a muzeului de istorie şi arheologie din Tg-Jiu.

One Comment on “Peste trei decenii de săpături şi descoperiri la Săcelu”

  1. Turița, este numele local al Terei Dacia, așa cum este inscripționată o moneda dacică(vezi Dacia Prist. de N. Densușianu).Dochia, Dochiana cea Frumoasă, Ca o mândră jupâneasă, după cum spune plugușorul, se mai numea și Tera sau Trița Eudochia.A fost cunoscută lumii vechi pt. credința, înțeleciunea și frumusețea morală și fizică.Înțeleptul Solomon, spune în Cântarea Cântărilor-Ești frumoasă precum Trița Eudochia. Numele Terei, Trița, se regăsește în toponimie, ca rădăcină a Is-Triței(Dealurile din zona Buz. cu tez. Cloșca..),Bis-Trița. Numele Terei Dacia este conservat în toponime,hidronime după cum se pronunța cifra trei în zona respectivă.Is-Tr(i)u,era Dunărea de la P. de Fier, la M. Neagră;His-Tria era cetatea Dianei-Doichiana;S-Trei era apa comorilor dacilor în care se aflau cosonii, monede dace cu trei personaje, de unde ideea de Trei, Tera, Tria, Trița…Descoeririle di Gorj, nu erau romane erau dacice. Prezența coronamentului funerar cu doi lei, indică simbolistica dacică. Stema Daciei, avea doi lei, încadrând un simbol al Dochianei:piramida, pasărea..sau un cap feminin.(Vezi muz. naț de ist, pietre funerare).Ar fi mult de argumentat dar…

Comments are closed.