Patrimoniul, la rang de cinste

aura-stoenescu1Trei evenimente într-o singură zi au ridicat la rang de cinste  patrimoniul material şi imaterial al Gorjului. Zilele trecute, s-a deschis târgul de iarnă al meşterilor populari, acţiune organizată de Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, în centrul Târgu Jiului, iar Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a lansat oficial Ghidul Monumentelor din Gorj, site-ul www.monumenteistoricegorj.ro şi magazinul intitulat „Lada de Zestre”, unde atât turiştii cât şi localnicii vor putea găsi de acum, permanent, suveniruri tradiţionale. Mai mult, în această locaţie, situată la parterul Direcţiei de Cultură, care până de curând era întunecat, neprimitor şi lăsat în părăsire, acum doritorii găsesc obiecte tradiţionale, vechi sau nou confecţionate, cărţi de anticariat, opere de artă modernă şi tradiţională (pictură, cusături, ţesături, olărit, artă decorativă, artă fotografică, sculptură, precum şi obiecte vechi, de colecţie). De asemenea, aici elevii pot veni să vizioneze filme istorice sau documentare. Totul a fost frumos, bine făcut, cu gust şi, mai ales, cu suflet, tradiţia gorjenească fiind adusă la nivelul pe care îl merită, o dată pentru că trebuie păstrată şi apoi pentru că e foarte apreciată de turişti. Cei care, până acum, veneau în Gorj şi plecau cu mâna goală, neputând să ducă acasă mai mult decât nişte chinezării pe care le-ar fi găsit pe orice tarabă din lume, la colţ de stradă.
Trebuie să revin, din păcate, la partea mai puţin frumoasă a lucrurilor şi anume la momentul lansării Ghidului Monumentelor. Am avut dezamăgirea să constat că sala Teatrului „Elvira Godeanu”, în care a avut loc manifestarea, a fost lipsită de autorităţile locale, tocmai cele care au responsabilitatea de a proteja monumentele din judeţ. Astfel, din cei 70 de primari ai Gorjului, doar 12 au fost prezenţi, mulţi dintre ei necadadixind, măcar, să trimită un reprezentant, de complezenţă. Cu siguranţă, unii au făcut „criză politică”, alţii au avut treburi mai importante, poate şi pentru faptul că monumentele istorice, potrivit legislaţiei din România, sunt copii cu trei moaşe, care rămân, de multe ori, nemoşiţi. În unele cazuri, proprietarii sunt persoane private care nu vor sau nu pot să le restaureze, alteori nici măcar nu se cunosc proprietarii, sau se cunosc dar nu există acte oficiale de proprietate. Chiar şi acolo unde situaţia proprietăţii e clară, în cazul bisericilor, acestea aparţin comunităţilor, iar oamenii nu dispun de fondurile necesare pentru restaurare. Atunci, administraţiile locale ar trebui să intervină, să facă proiecte, să aloce o parte din bani şi să ceară sprijinul Ministrului Culturii. Deci iniţiativa trebuie să pornească de jos în sus. Iată, însă, că punţile de comunicare, în multe cazuri, sunt închise, dovadă sala în care primarii n-au ajuns. Directorul Direcţiei de Cultură, Pompiliu Ciolacu, e hotărât, însă, să trimită Ghidul Monumentelor din Gorj tuturor primăriilor, ca un semnal de alarmă pentru cei picaţi în letargie.