În această săptămână Guvernul s-a hotărât să arunce mănuşa unei Opoziţii care se laudă că pregăteşte o moţiune de cenzură de vreo câteva luni. Dacă lucrurile rămân aşa cum s-au decis în coaliţie, am putea avea în această toamnă trei moţiuni de cenzură, dintre care două după asumări de răspundere pe Legea Educaţiei şi pe Legea Salarizării Unice. Puterea dă senzaţia unei siguranţe dezarmante că nu va avea probleme în Legislativ şi credem că şi-a făcut corect calculele, atât PSD-ul cât şi PNL-ul nu sunt pregătite de guvernare. Plus că enigma cea mai mare rămâne Victor Ponta, a trecut el în liga mare a politicii şi de aceea a fost atacat de Traian Băsescu sau avea nevoie de o acoperire care să îl ţină în fruntea Opoziţiei?
Imaginea care ni se oferă este a unui PDL în ofensivă pe fondul unui viitor reviriment al economiei. Oricum, încasările de la buget sunt unele record iar o parte dintre acestea au şi fost distribuite spre primăriile acestui partid după cum a acuzat Opoziţia. Acest partid începe să îşi recupereze din electoratul pierdut iar la acest moment forţează moţiunile pentru că ştie să exploateze spaimele parlamentarilor din Opoziţie: alegeri anticipate în colegiu, reducerea numărului de parlamentari, lipsa de fonduri pentru colegii etc. Cea mai interesantă situaţie se petrece chiar la nivelul conducerii partidului unde aripa veche, cea care a dat totdeauna greutate acestei formaţiuni politice, pare să fi recăpătat controlul. Problemele PDL-ului se vor multiplica abia la momentul când înlăturarea lui Blaga şi Videanu din Guvern ar fi urmată de o alungare de la conducerea partidului. Greu de crezut că se va întâmpla asta, mai ales dacă Vasile Blaga va fi scos la bătaia pentru Preşedinţie. Varianta cu Baconsky, actualul ministru de Externe, pare puţin credibilă iar analiştii mai spun un lucru, nu se promovează niciodată persoane care au o problemă cu un nume greu de ţinut minte şi, mai ales, necunoscut.
De cealaltă parte, Opoziţia are şansa să vorbească sau să tacă pentru o lungă perioadă. Pe trendul actual, PSD şi PNL trebuie doar să aştepte ca Puterea să îşi rupă gâtul. Chiar dacă liderii celor două partide nu o recunosc, strategia se pare că merge pe aşteptarea momentului favorabil. Declaraţiile conform cărora se caută dezertori din tabăra Puterii sunt doar de ochii lumii, nu se promite nimic acestor parlamentari, dovada ne-o pot da chiar unii parlamentari de Gorj. Spaima celor din Opoziţie este ca situaţia să nu se redreseze atât de mult încât să numai poată fi exploatată electoral. Primul semn că lucrurile sunt tulburi este renunţarea la suspendarea preşedintelui. S-ar putea să avem o mobilizare fără precedent în această toamnă tocmai datorită faptului că ar putea fi ratat cel mai favorabil moment. După atâţia ani de stat în opoziţie, cel puţin social-democraţii visează cu ochii deschişi. Garanţia ca să nu rămână doar cu visul sunt Ion Iliescu şi Adrian Năstase, Victor Ponta are obiceiul să se dea peste cap, la propriu.
Cei care speră în schimbarea actualului guvern nu au mare lucru de sperat în această toamnă, poate eventual un scurtcircuit ”portocaliu”. În rest, despre Opoziţie doar de bine!
