În această vară, Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara a adunat în existența lui oficială cel de-al 44-lea an iar în curgerea timpului s-a scurs mai bine de o jumătate de veac de la primele preocupări în acest sens. Deși rămâne unul dintre cele mai importante obiective turistice din Oltenia, Muzeul de la Curtișoara întâmpină astăzi probleme uriașe în sensul că o parte importantă a acestuia a fost retrocedată și nu mai este accesibilă celor care îi trec pragul. Lansăm o provocare pentru toți cei care pot să ajute această importantă instituție culturală, ca la aniversarea celor 45 de ani de existență oficială să avem din nou accesibil tot complexul muzeal.
Prezentul articol se dorește un apel către autoritățile județene și locale, în speță Primăria Bumbești Jiu, pentru ca imensul tezaur de la Curtișoara, de la arhitectura populară la costumele inegalabile și construcții care au marcat acest colț de țară, să poată fi din nou accesibil pentru toți vizitatorii. Cei care vizitează Gorjul, tot mai mulți în ultimii ani, pleacă cu gustul amar că nu ajung la toate obiectivele adunate la Curtișoara de fondatori.
Pentru cei care cunosc mai puțin zona, să spunem că vorbim de un muzeu în aer liber care cuprinde în patrimoniul său zeci de obiective, dispuse concentric pe o suprafaţă de 13 hectare, cărora li s-a adăugat, în anul 2002, ansamblul arhitectural ”Gheorghe Tătărescu”, strămutat de la Poiana-Rovinari, ca urmare a extinderii lucrărilor miniere în zonă.
Începuturile muzeului datează din 1966, când au fost organizate o serie de expoziţii de etnografie având ca temă ”portul popular în Gorj” şi au fost achiziţionate mai multe monumente de arhitectură populară din zone reprezentative ale judeţului: Bumbeşti-Jiu, Racoţi, Găleşoaia, Cârligei, Ţicleni, Cărbuneşti-sat, Timişeni, Dobriţa, Baia de Fier, Glodeni, Olari, Drăguţeşti, Padeş, Băleşti şi Boroşteni.
Între anii 1966 şi 1975, obiectivele au fost amenajate în jurul Culei Cornoiu, o locuinţă permanentă, construită în anul 1785, pe trei niveluri (caturi) ridicată pe un platou ce domină valea Jiului, asigurând vizibilitate spre sud în direcţia Târgu Jiu. Cula a fost restaurată prin anii 1966-1967 şi integrată muzeului până în urmă cu câțiva ani când a fost retrocedată vechilor proprietari. Autoritățile județene nu au reușit până acum să găsească o variantă de înțelegere cu proprietarii și ca urmare, iubitorul de trecut care ajunge în zonă are acces doar la o parte din muzeul gândit de fondatori.
Un tezaur inegalabil
Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara a apărut pe harta etno-culturală a țării în august 1975, cel mai important rol revenind arhitectei Elena Udrişte şi tatălui acesteia, arhitectul Nicolae Vânătoru, care au conceput primele schiţe ale muzeului. Elena Udriște a și condus mulți ani Muzeul de la Curtișoara.
Complexul Muzeal a fost amplasat în satul Curţişoara, la circa 10 km nord de Târgu Jiu şi cuprinde în prezent, cu dificultățile amintite, peste 35 de monumente de arhitectură din secolele XVIII-XIX, între care Cula Cornoiu (1725), Biserica ”Sf. Ioan Botezătorul” (1820), case şi gospodării ţărăneşti din lemn, reprezentative pentru diferitele zone ale judeţului, pivniţe, pătule, instalaţii tehnice populare, mobilier ţărănesc, piese de port, ţesături, unelte, ceramică, crestături în lemn. Cea mai veche casă expusă, ridicată cu peste 200 de ani în urmă, este Casa Popii Udrişte, din satul Olari, ce datează din 1802.
Acestor obiective li s-au adăugat, în anul 2002, ansamblul arhitectural Gheorghe Tătărescu. Acesta este alcătuit din o casă-culă biserica familiei cu hramul Sf. Gheorghe şi casa Antonie Mogoş, achiziţionată de către familia Tătărescu din satul Ceauru, comuna Băleşti, precum şi două conace. Ansamblul a fost strămutat din localitatea gorjeană natală a marelui om politic şi de stat, Poiana, dispărută ca urmare a lucrărilor de exploatare a lignitului.Obiectivele acestui ansamblu au fost donate de Sanda Maria Tătărescu-Negropontes, fiica fostului premier liberal Gheorghe Tătărescu, iar amplasarea pe noul teren s-a făcut respectând cât mai fidel dispunerea şi orientarea fiecărui obiectiv, astfel încât ansamblul să reamintească pe cât posibil de vechea curte boierească din localitatea Poiana.
Cei care vin la Curtișoara vor avea surpriza să descopere și alte obiective cum ar fi mori de apă, pive, uleierniţe şi alte construcţii utilitare din gospodăriile rurale care au fost demontate şi aduse din satele din jur sau din spaţiul Gorjului şi apoi remontate la Curţişoara precum şi fântâna Sf. Arhangheli (1896).
Așa cum am amintit, o parte importantă din cuprinsul Muzeului Curtișoara precum şi mai multe clădiri reprezentative, între care şi Cula Cornoiu, în jurul căreia a luat fiinţă, au fost retrocedate, în martie 2006, moştenitorului fostului proprietar, Constantin Neamţu, care s-a stabilit în Franţa în 1945. Pe terenul retrocedat moştenitorului se află 16 case între care casa Dumitru Mihai, din Timişeni, un şopron pentru căruţe, conacul de plai din Bumbeşti-Jiu, piva de bătut dimii, din Padeş, pivniţa din Boroşteni, cruci monumentale din piatră amplasate alăturat drumului de acces către culă şi conac, şi alte bunuri.
