Muzeul Curtişoara, pe drumul cel bun

Zilele trecute a avut loc la Muzeul Arhitecturii Populare Curtişoara a III-a ediţie a atelierului de arhitectură organizat de Ştefan Bortnowski, unul dintre coproprietarii muzeului (alături de familia Misirliu, o altă ramură a moştenitorilor şi Consiliul Judeţean Gorj). Participanţi au fost studenţi la arhitectură din mai multe ţări, care au studiat caracteristicile casei tradiţionale româneşti şi au venit cu propuneri de restaurare, dar şi pentru o mai bună integrare a muzeului în circuitul turistic.

Pentru a treia oară, studenţi la arhitectură din mai multe ţări s-au aflat la Curtişoara pentru a studia arhitectura populară
Pentru a treia oară, studenţi la arhitectură din mai multe ţări s-au aflat la Curtişoara pentru a studia arhitectura populară

Timp de mai multe zile, studenţii au vizitat împrejurimile, au mers acasă la localnici pentru a vedea care au fost transformările, în timp, a caselor locuite, după care s-au întors în muzeul Curtişoara, pentru a încheia cu un studiu comparativ. De-a lungul atelierului, ei au fost îndrumaţi de arhitectul Ştefan Bortnowski şi de Ştefan Mănciulescu, arhitect şef pentru monumentele istorice dintr-o regiune a Franţei.
La final, ca în fiecare an, studenţii şi-au prezentat studiile, atât în faţa profesorilor lor, cât şi a autorităţilor şi a localnicilor.
Cu ocazia acestei întâlniri, Ştefan Bortnowski a anunţat că, deşi cu paşi mici, parteneriatul public privat care va face ca Muzeul Curtişoara să nu se dividă, ci să funcţioneze în continuare unitar, e pe cale să se înfăptuiască. Iar asta în ciuda faptului că acesta are acum mai mulţi proprietari, în urma retrocedării a jumătate din suprafaţa sa.
„În Franţa există astfel de parteneriate, iar spaţiile culturale sunt spaţii deschise, care se pot pune la dispoziţia asociaţiilor culturale şi chiar a persoanelor private, care doresc să desfăşoare diferite activităţi. În România, însă, ar fi prima dată când se întâmplă aşa ceva, pentru că până în prezent nu s-a semnat nici un astfel de parteneriat.”
Albinel Firescu, şeful secţiei „Muzeul Arhitecturii Populare Curtişoara” recunoaşte că în România lucrurile se mişcă mai greu decât în străinătate, dar spune că speră ca aceste bariere să fie trecute cu succes, iar colaborarea între partenerii privaţi şi Consiliul Judeţean Gorj, în subordinea căruia se află muzeul, să fie parafată, chiar dacă documentaţia se află doar în faza de proiect.