Au trecut mai bine de trei ani de când România este stat membru al Uniunii Europene. Pe lângă schimbările aduse ţării de către aderare, aceasta are efecte benefice şi pentru cetăţeni, efecte pe care mulţi nu le cunosc, iar alţii nu le exploatează îndeajuns. Cei mai interesaţi ar trebui să fie tinerii, pentru a-şi cunoaşte drepturile pe care le au, dacă vor să studieze, sau să-şi înceapă cariera într-unul dintre statele UE, altul decât România.
Articolul 17 al Tratatului de Constituire a Comunităţii Europene prevede că este cetăţean al Uniunii Europene orice persoană având cetăţenia unuia din statele membre, conform legilor în vigoare în statul respectiv. Cetăţenia Europeană nu o înlocuieşte pe cea naţională, ci vine în completarea acesteia, făcând posibilă exercitarea unora dintre drepturile cetăţeanului Uniunii pe teritoriul statului membru în care locuieşte şi nu doar în ţara din care vine aşa cum era în trecut.
Aşadar, de la 1 ianuarie 2007, data aderării României la UE, toţi cetăţenii români au devenit automat cetăţeni europeni, primind o serie de drepturi în oricare stat membru ar alege să călătorească, să studieze sau să muncească. Însă, cetăţenia europeană nu ne ajută doar să cumpărăm maşini second hand din Germania sau să mergem în vacanţe la preţuri reduse în Bulgaria.
Slujbă în străinătate
Mulţi români sunt atraşi de perspectiva stabilirii şi muncii în altă ţară, din cauza salariilor mai mari şi nivelului de trai mai bun. O mare parte dintre aceştia aleg, însă, munca la negru, ori pentru că nu cunosc toate condiţiile pentru o angajare legală, ori nu vor să dedice timpul necesar efectuării formalităţilor în ţara în care aleg să muncească. Trebuie, totuşi, avut în vedere faptul că angajarea cu acte în regulă în Uniunea Europeană aduce angajatului dreptul la asigurare de sănătate, şomaj, pensie şi multe alte beneficii, pe care le au cei care plătesc contribuţii în statul respectiv. Pe termen lung, cei ce vor să se stabilească în străinătate şi muncesc acolo cu contract pot accesa credite pentru achiziţionarea unei locuinţe şi pot chiar primi cetăţenia ţării respective.
În 2004, Parlamentul European şi Consiliul UE prevăd înfiinţarea Europass, în vederea asigurării transparenţei şi înţelegerii calificărilor şi competenţelor în spaţiul European. Europass este portofoliul personal de documente pe care cetăţenii europeni îl pot folosi pentru accesul pe piaţa muncii din Uniune dar şi pentru accesul la programe de educaţie şi formare.
Portofoliul Europass cuprinde cinci documente, dintre care două se completează personal: curriculum vitae şi paşaportul lingvistic, iar alte trei sunt eliberate gratuit de diferite instituţii: suplimentul la certificatul profesional, suplimentul la diplomă şi documentul de mobilitate. Mai multe informaţii despre conţinutul şi obţinerea documentelor ce alcătuiesc Europass-ul personal se pot găsi pe situl Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale: www.europass-ro.ro.
Învăţământ
De la aderare, universităţile româneşti funcţionează după sistemul de credit transferabil, ceea ce face posibilă echivalarea şi completarea anilor de facultate din România, la facultăţi, chiar şi cele de renume, din Europa. Taxele de şcolarizare au scăzut şi ele, deoarece pentru cetăţenii Uniunii, universităţile din statele membre percep taxe mai mici decât pentru cei ce vin din afara UE. Un alt avantaj ar fi acela că diplomele de studii superioare dobândite la universităţi din Uniunea Europeană sunt recunoscute şi echivalate în statele membre, fapt ce ajută la angajare, sau în cazul înscrierii la studii postuniversitare.
Trebuie, totuşi, avut în vedere faptul că universităţile europene pun mare preţ pe cunoştinţele în lucrul pe calculator şi cer, de multe ori, cunoaşterea sau învăţarea rapidă a limbii de predare (de obicei limba naţională) măcar la un nivel mediu de comunicare. Limba engleză este şi ea foarte importantă pentru oricare cetăţean european, deoarece este cea mai studiată şi mai vorbită din UE şi din lume. Pe Glob, engleza este cunoscută la diferite nivele de aprox. un miliard de oameni, iar în Europa peste 50% din cetăţeni afirmă că pot purta o conversaţie în această limbă. Iată, deci, că Uniunea Europeană nu oferă doar finanţări nerambursabile şi cere, în schimb, contribuţie financiară la bugetul comun, ci oferă şi drepturi cetăţenilor europeni. Important e ca aceştia să le cunoască, pentru a se putea bucura de ele.
Mihai Codreanu
Valentina Chirculescu
Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Fii activ!”, implementat de Asociaţia PRO VERTICAL prin Programul Tineret în Acţiune, cu număr de referinţă RO-12-395-2010-R4, Acţiunea 1.- Tineri pentru Europa, Sub- Acţiunea 1.2.- Iniţiative ale Tinerilor
