Judeţul Gorj beneficiază de un patrimoniu istorico-cultural de o valoare inestimabilă, din nefericire autorităţile gorjene nu fac suficient pentru conservarea acestuia. Dacă în unele cazuri eforturile Muzeului Judeţean „Alexandru Ştefulescu” au dat roade iar obiectivele respective se află într-o stare acceptabilă pentru vizitare turistică-Casa memorială „ Tudor Vladimirescu”Vladimir, Casa memorială „Constantin Brâncuşi”Hobiţa, Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu” ş.a., în alte cazuri vestigii importante de istorie riscă să dispară, câteva exemple Casa „Iosif Keber” Târgu-Jiu, Casa „Moangă” Târgu-Jiu, Casa „Moangă-Pleşoianu” Săcelu, Casa „Dincă Schileru”Bâlteni şi multe altele.
Comuna Bâlteni a intrat în universalitate prin persoana lui Dincă Schileru, deputatul ţăran cu doar 42 de zile de şcoală. Privind acum în urmă cu peste un secol, ori şcoala gorjeană era prea bună, ori geniul popular al românilor s-a manifestat din plin în cazul Dincă Schileru. Poate cel mai important obiectiv care ne-a rămas de la Dincă Schileru, şi la Bâlteni mai sunt şcoala şi biserica, casa unde a locuit Dincă Schileru nu îşi găseşte liniştea unui muzeu. Acest obiectiv care pe alte meleaguri ar aduce turişti şi atenţie sporită asupra localităţii, la Bâlteni zace în nepăsare în spatele unei cârciumi, de neclintit de foarte mulţi ani. Nu că autorităţile judeţene s-ar fi implicat mai mult, obiectivul istoric invocat de noi pare mai degrabă „o pacoste” pentru toţi diriguitorii.
Nevoia de restaurare
Semnalată de noi şi cu alte ocazii, situaţia disperată a Casei „Dincă Schileru” de la Bâlteni nu pare să impresioneze pe nimeni. Casa unde vestitul politician a locuit în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea se află într-o situaţie disperată dar autorităţile nu par să conştientizeze asta. Acea îmbinare măiastră, cum numai la construcţiile ţărăneşti se poate face, între coloanele antice, crestăturile populare în lemn şi vitraliile renascentiste, riscă să dispară. Doar din vitralii mai sunt câteva fragmente, la etaj, dar altădată acestea îmbrăcau în întregime cele trei pridvoare de lemn traforat, ce încing casa pe trei părţi ale etajului.
Timpul este necruţător cu aceste vestigii istorice iar urmaşii lui Dincă Schileru nu vor găsi niciodată banii să restaureze o casă de patrimoniu.
Amintirea lui Dincă Schileru
S-a născut într-un sat din plaiul Vâlcan a cărui vechime documentată coboară până spre sfârşitul sec al XVI-lea într-o familie în care amintirea evenimentelor de la 1821 era foarte puternică. A ajuns la Bâlteni prin căsătorie(1868), unde a rămas până la sfârşitul vieţii, şi-a câştigat existenţa mai întâi dintr-un atelier de croitorie, impunând modelul costumului popular local şi apoi din negoţ şi agricultură. Pe la 1880, avea acum 34 de ani, era unul dintre cei mai importanţi proprietari funciari locali, priceput în cultura cerealelor, pomilor fructiferi şi viţei de vie. Creşterea cailor se adăuga precum o pasiune de suflet. A construit mori şi joagăre şi a achiziţionat spaţii întinse de pădure. Istoria averii lui Dincă Schileru, aşa cum ne-o prezintă istoricii Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor şi Andrei Popete Pătraşcu-autorii celei mai complete lucrări despre Dincă Schileru- e departe de a fi idilică, nefiind lipsită de conflicte cu obşti săteşti care se considerau nedreptăţite sau de sechestrări de bunuri, stinse atunci când în cele din urmă acuzatul îşi plătea dările către stat.
Era foarte cunoscut în Gorj şi în judeţele vecine datorită succesului său în activităţi economice avea să îl propulseze curând şi în viaţa publică. Fără intervenţia administraţiei sau guvernului, a fost ales de ţăranii gorjeni în Consiliul local, în anul 1876. Consilier şi vicepreşedinte în deceniul care a urmat, Dincă Schileru s-a remarcat prin vehemenţa şi curajul opiniilor sale care au culminat cu un atentat la adresa vieţii sale, din fericire nereuşit, în 1880.
Începuse, cu un an înainte, în 1879, o lungă carieră de parlamentar în gruparea liberală condusă de C.A. Rosetti şi mai târziu de urmaşii acestuia, Colegiul III din Gorj alegându-l cu intermitenţe până în 1911. Anecdotica a reţinut imaginea unei persoane care călca în sălile înaltului for legislativ, îmbrăcată într-un splendid costum gorjenesc, expresie a mândriei că îşi reprezintă concetăţenii.
Nenea Dincă
Despre Dincă Schileru mai reţinem că s-a numărat printre întemeietorii muzeului din Târgu-Jiu ale cărui colecţii le-a îmbogăţit în mai multe rânduri cu donaţii, a participat activ la conferinţele şi marile serbări culturale ale epocii (una prilejuită de inaugurarea in capitala Gorjului a gimnaziului unde l-a întâlnit pe Spiru Haret în octombrie 1898 şi în acelaşi an alta la dezvelirea statuii lui Tudor Vladimirescu), a susţinut mai multe publicaţii destinate lumii satului, a iniţiat şcoala din Bâlteni pe care a donat-o comunităţii locale şi a restaurat aşezarea monahală de la Locurele (Locuri Rele) şi a ctitorit biserica din satul de reşedinţă căruia i-a fixat piatra fundamentală.
Constatarea e reală și tristă dar vă sugerez ca din postura ce dețineți să inițiați un proiect de hotărâre a Consiliului Județean Gorj care să stipuleze obligația de autogospodărire a primăriilor care să refacă și întrețină toate edificiile publice ori de patrimoniu de pe raza lor de acțiune. Primarii nu trebuie să stea cu mâna-ntinsă ci cu forțe locale să se și autogospodărească. Priviți vă rog cum toate satele au șanțuri nefăcute, garduri nereparate, case neîngrijite, în timp ce plătim ajutor social, taxe, impozite locale. Să fie oare acestea numai pentru salariile funcționarilor inospitalieri ? V-ar putea fii utili și consilierii județeni buni edili, oameni de știință și de acțiune. Vă rog chiar și vă doresc succes într-un astfel de demers.