Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Mișcarea „Tribuniștilor” din Corneștii Gorjului (III)

Mișcarea „Tribuniștilor” din Corneștii Gorjului (III)

Submitted by on 1 April 2016articol citit de 864 ori | No Comment

Ne apropiem de centenarul mișcării culturale născute în 1917 în comuna Cornești. Între 1917-1924 în comuna Cornești (satele Cornești, Găvănești, Stolojani și Tălpășești) s-a dezvoltat cea mai spectaculoasă mișcare culturală dedicată țăranilor din toată Oltenia, rolul cel mai important revenind lui Gheorghe Găvan-Jaleș din Tălpășești și lui Grigore Copotoiu din Bălești. Mișcarea “Tribuna”, așa cum ați mai putut citi în paginile “Verticalului”, a fost făcută de un grup de tineri învățători și studenți.

Casă țărănească din Gorj, 1/4 sec. XX. Colecția Muzeului Olteniei Craiova.

Casă țărănească din Gorj, 1/4 sec. XX. Colecția Muzeului Olteniei Craiova.

Unul dintre obiectivele cele mai importante ale Societății „Tribuna”, fixat ca atare în statutul acesteia, a fost editarea unei reviste pentru săteni. Această revistă s-a născut la 1 ianuarie 1920 iar redacția și administrația era la Cornești ca și a Societății editoare. Potrivit lui Grigore Pupăză, revista va apare cu frecvență lunară sau bilunară la Tipografia „Frații Niculescu” din Târgu-Jiu, tirajul de 500 exemplare/număr fiind unul impresionant pentru timpul respectiv.

Prima revistă după război

“Crinul Satelor”, revista Societății “Tribuna”, a impresionat încă de la primul număr prin conținut dar și copertă. Aceasta din urmă era realizată de tribunistul M.I.Băzăvan, viitorul pictor, și prezenta un crin înflorit și un țăran la coarnele plugului, un sat la poalele unui deal din spatele căruia răsare soarele și motto-ul publicației: “Talpa țării, biata gloată,/Ridicând-o din noroi/Ridica-vom țara toată/Ridica-ne-vom pe noi”. De menționat că această deviză va rămâne în paginile publicației în toți anii de apariție.
Revista va apare timp de patru ani și se va ocupa, așa cum o anunța programul, de ridicarea satului românesc aflat la vremea aceea într-o stare foarte proastă materială și cu acces foarte redus la cultură. Fiecare număr al revistei se deschidea cu un material de gardă, pe care astăzi l-am numi editorial, care se intitula “Scrisori către săteni”. În primul dintre aceste articole, Gheorghe Găvan Jaleș se adresa sătenilor cu următoarele gânduri: “Iubiți săteni! Acum ca niciodată, este timpul să ne mișcăm și noi, să ne îndreptăm cu pași siguri spre un viitor mai bun, spre o viață omenească.(…)Ați luptat cu vitejie pentru țară, ați mărit-o, ați ridicat-o în ochii lumii…Sunteți cunoscuți în cele patru laturi ale pământului ca oameni cu trecut glorios.” Autorul nu se putea abține să nu remarce că “românii din sate trăiesc ca animalele” și de aici necesitatea comunității pentru ocrotire și îndrumare.
Editorii “Crinului Satelor” cunoșteau starea materială a publicului căruia i se adresau. Pentru a veni în sprijinul țăranilor, publicația făcea abonamente gratuite invalizilor de război dar și instituțiilor școlare. Un număr din revistă era adesea citit de 15-20 de cititori, poate toți știutorii de carte dintr-un cătun. Scopul principal, de ajunge în mâinile la cât mai mulți cititori era împlinit.

Un scop educațional

Așa cum își pusese în gardă cititorii, “Crinul Satelor” încerca să educe marea masă a truditorilor pământului. Pe spatele copertei apăreau regulat “Zece porunci pentru intelectualii de la sate”, o colecție de sfaturi mobilizatoare pentru cei care puteau contribui la luminarea satelor. Chiar dacă pentru cititorul contemporan par naive și uneori specifice mai degrabă comunismului, deși sunt scrise cu trei decenii mai înainte, “poruncile” au avut rolul lor în succesul revistei. Reproducem câteva din sfaturile apărute la această rubrică: “Nu te uita ca roadele muncii tale să vină imediat și du întotdeauna munca până la sfârșit; Pune în lucrarea ta cât mai multă iubire, căci altfel rezultatul va fi fără miez și sec; nu necinsti MUNCA, căci munca e VIAȚA”.

Pentru literatura militantă

Creatorii “Crinului Satelor” făceau apel la cititori să devină colaboratorii revistei: “Dacă în viața voastră ați născocit ceva asupra felului de plugărit sau de îngrijit pomul, iar puteți să scrieți câteva rânduri spre a învăța și ceilalți săteni din alte părți ale țării”.
Dacă sfaturile nu au fost urmate totdeauna de truditorii pământului, cei cu harul scrisului au publicat din plin creațiile lor. În paginile “Crinului” se găsesc începuturile literare ale lui P.Nicolescu Monu, Gh. N. Dârvărescu, Gh. Găvan Jaleș, Gh. Beuran Delaschela, Gr. Copotoiu, I. Ciotor, M.I.Băzăvan ș.a. Toți acești autori abordau în paginile revistei realitatea satului românesc, sărăcie și înapoiere.(Va urma)

Comments are closed.