Mărturii documentare despre Gorj în Primul Război Mondial

A văzut de curând lumina tiparului volumul II din monumentala lucrare ”Mărturii despre județul Gorj în Primul Război Mondial”. Documente(1919-1921)” a profesorului gorjean Gabriel Sarcină. Este vorba de documente identificate din intervalul de timp cuprins  între 1 aprilie 1919 și 31 decembrie 1921. Lucrarea prezintă 717 de documente, originale sau în copie, care au fost grupate  cronologic în funcție de an, lună și zi. Cea mai mare parte a acestor documente sunt inedite. Așa cum subliniază și autorul, în reușita acestui proiect un rol important revine lui Adrian Tudor, viceprimarul municipiului Târgu-Jiu și cel care s-a bătut pentru fiecare apariție editorială.

Municipiul Târgu-Jiu a fost unul din locurile importante pentru  manifestările dedicate Centenarului României Mari, lucru dovedit prin proiectele câștigate din finanțarea Ministerului Culturii dar mai ales de editarea unor lucrări importante precum cea a profesorului Gabriel Sarcină. Această lucrare a fost editată în cadrul programului de manifestări culturale și sociale dedicate „Centenarului Marii Uniri“ aprobat prin  Hotărârea Consiliului Local Târgu Jiu nr. 429 din 30 octombrie 2017. Din Comisia de elaborare și implementare a Programului de manifestări culturale și sociale dedicate „Centenarului Marii Uniri” fac parte: Tudor Drăghici Adrian- Viceprimar municipiul Târgu Jiu; Strîmbulescu Doru- Director Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”; Popescu Andi Gerard- Director Direcția Turism și Evenimente Culturale; Ionescu Haidău Ana Daria- Director Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu”; Brehuță Ciobănuc Cosmin- Director Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”; Fuiorea Vasile- Președinte UAP Târgu Jiu; Mrejeru Marcela- Istoric; Șomâcu Cornel- Istoric; Pătrașcu Valentin- Istoric Muzeul Județean de Istorie Gorj; Diaconescu Mihaela -Direcția Turism și Evenimente Culturale; Răduțoiu Daniela- Direcția Turism și Evenimente Culturale; Cîrciumaru Gabriel Sorin- Direcția Turism și Evenimente Culturale; Căpătaru Liviu- Direcția Turism și Evenimente Culturale; Gârbaciu Aurelian Gheorghe- Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”; Bândea Adrian- Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”; Ciochia Ghinea Pompiliu- Profesor Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu”.

Documente despre Gorj

Potrivit profesorului Gabriel Sarcină,  ”acest al doilea volum face referire la corespondența dintre diversele autorități locale românești (comunale sau județene, uneori chiar și cele guvernamentale) pe tema animalelor, materialelor, obiectelor, cerealelor ș.a. rămase de la fostele autorități  germane sau austro-ungare de ocupație, a pagubelor înregistrate de diverși locuitori, extracte după unele acte de moarte ale soldaților, gradelor inferioare sau ofițerilor români decedați în război, petiții ale foștilor mobilizați sau ale urmașilor acestora nemulțumiți de cum s-a făcut împroprietărirea cu pământ, oficierea de parastase sau ridicarea unor  monumente în cinstea eroilor neamului, constituirea unor comisii care să ancheteze  abuzurile diverșilor funcționari români care au colaborat cu fostele autorități de ocupație,  unii dintre ei acuzați chiar de „fapte nepatriotice”, diverse adeverințe care arată calitatea  de foști mobilizați sau prizonieri de război, stricăciunile suferite de arhive, școli și biserici,inclusiv dosarele lipsă de la Tribunalul Județean Gorj datorate invaziei și ocupației germane, dar și altele.”

10 000 de orfani în Gorj după Primul Război Mondial

Autorul spune că peste un sfert din documentele din volumul nou apărut se referă  la văduvele și orfanii de război, dar fără a omite și invalizii. Unul dintre aceste documente ne deconspiră chiar faptul că județul Gorj a înregistrat de pe urma primei conflagrații mondiale aproape 10.000 de orfani – la nivelul întregii Românii, adică „Vechiul Regat cu teritoriile alipite (…) numărul exact al orfanilor de război a fost de 357.260” – cifră imensă ținând cont că în anul 1912 întrega populație a județului era de  190.608 de locuitori”. De asemenea,  documente numeroase  ne oferă informații  prețioase cu privire la „tablourile cu locații în care se găsesc morminte izolate, grupuri de  morminte și cimitire ale militarilor români, aliați sau dușmani din campania 1916-1918”din unele comune gorjene, despre mobilizații care au fost dați dispăruți „în timpul și din cauza războiului” sau despre cei care au revenit la propriile vetre și au primit pământ3conform „decretului-lege pentru stabilirea dreptului de împroprietărire”.

Există documente, deși nu foarte numeroase, care fac referire și la Ecaterina Teodoroiu, mai precis la monumentul ridicat de autoritățile gorjene cu prilejul readucerii trupului  neînsuflețit al eroinei. Unul dintre aceste documente ne deconspiră numele fotografului care a realizat mai multe fotografii despre ceremonia reînhumării eroinei de la Jiu.

Ca și precedentul, volumul al doilea din lucrarea profesorului Gabriel Sarcină este unul impresionant, vorbim de 834 de pagini de documentare impresionantă unde regăsim redate atât conținutul documentului cât și anexe, glosar, bibliografie, indice de locuri și de nume, adică toate atributele unei lucrări științifice care va rămâne ca reper și pentru generațiile viitoare.

Așteptăm cu nerăbdare apariția volumului al III-lea al cărții, o istorie a secolului XX în Gorj prin prisma documentelor de arhivă.