O activitate mai puțin iubiă de români, voluntariatul, este una de bază în comuna Stănești, localnicii împreună cu autoritatea locală reușind, astfel, cu bani puțini, să facă lucrări care ar costa foarte mult. Despre asta, dar și despre toate investițiile realizate în localitate de la începutul anului 2013, veți afla, în cele ce urmează, într-un interviu realizat cu primarul comunei Stănești, Vasile Pârvulescu.
Reporter: Aveți o comună mică, cu un buget nu chiar generos, pentru că activitatea economică pe raza comunei este restrânsă. Cum reușiți să vă gospodăriți?
Vasile Pîrvulescu: Nu e deloc ușor, dar am învățat că economisirea banilor este cea mai bună soluție, în astfel de cazuri. Când facem o lucrare în localitate, căutăm soluții să folosim forța de muncă locală, pe cât posibil, ca să nu plătim prea mult la firme. Iar oamenii din comună, să știți, nu pretind nici un ban. De altfel, la noi, treaba stă în felul următor: nu noi le cerem să vină la lucrări. Ei sunt cei care vin cu propuneri de lucrări de care au nevoie, iar nou, autoritatea publică locală, vedem ce e de făcut. Pe cât e posibil și este vorba despre muncă ce nu necesită specialiști, participă oamenii din comună, noi punem la dispoziție utilajele primăriei și angajații, cumpărm materiale, iar acolo unde e nevoie, continuăm lucrarea cu specialiști, iar costurile se reduc foarte mult, comparativ cu o lucrare contractată integral cu firme.
R: Dați-mi exemple!
V.P.: Avem destule. Unul este în cazul construirii unei fântâni și a troiței de la intrarea principală în satul Stănești, dinspre Târgu Jiu, unde cetățenii au contribuit atât cu forța fizică, precum și cu bani. A fost ideea preotului Ion Popescu, cel care a participat, de altfel, cu propriile mâini la construirea celor două edificii. Primăria a participat cu utilajele din dotare, angajați, materiale (nisip și griblură), transportul pietrei pentru executarea fântânii, iar munca s-a făcut numai cu oamenii din sat. De altfel și la biserica aflată în apropiere s-au făcut lucrări, tot cu oamenii din sat și mă refer aici la lucrări de reparații exterioare și zugrăveli exterioare. La picturile interioare nu s-a intervenit, pentru că biserica este declarată monument istoric și lucrările se pot face numai cu pictori autorizați. Vreau să menționez faptul că la aceste lucrări au fost și câțiva donatori, cele mai mari contribuții financiare fiind făcute de: judecătorul Constantin Măruță, Maria Dabelea- director al Liceului Tehnologic Bîrsești, consilierul local Constantin Bicheru, Vasile Popescu (Săvică) și alți cetățeni care au contribuit în toate aceste acțiuni cu muncă voluntară.
R.: Bine, la capitoulul biserici oamenii sunt mai sensibili, e mai ușor să-i convingi să contribuie.
V.P.: Avem multe alte cazuri. De exemplu, am intervenit la o punte din satul Curpen (Gîrgana). Am acordat sprijin oamenilor cu angajații primăriei. Este acolo un cetățean, Ion Cîrstoiu (Neluțu) care s-a ocupat de această lucrare, pe care l-am sprijinit noi, autoritatea locală, cu achiziționarea unei țevi cu lungimea de 5 m și diametrul de 500 mm. Aceasta a fost folosită ca picior pentru puntea care traversează râul Șușița și fusese afectată anul acesta de inundații. Au participat mai mulți cetățeni. Puntea a fost construită, cu ani în urmă, de tatăl lui Ion Cîrstoiu, iar el se ocupă de întreținerea ei. E o punte de picior, care dă posibilitatea oamenilor din zonă să nu mai ocolească pe la pod, dacă nu au nevoie să treacă cu mașina. De asemenea, lucrări la care au participat sătenii sunt două fântâni, tot anul ăsta, în izlazul „Saivane- Mițoaia”, pentru adăparea animalelor. Lucrările au fost supravegheate de inginerul Vasile Ionescu și realizate de un grup de cetățeni ce au participat cu muncă fizică. Chiar și eu am participat, am transportat piatră cu tractorul. Am adus și angajații și utilajele primăriei. Au venit cu tractoarele personale, de asemenea, Ionel Ciulavu (un veteran în vârstă de peste 70 de ani), care a participat activ la toate acțiunile, Ionuț Vintilescu și Nicolae Ciuciuc. Ziditul fântânilor a fost făcut de Radu Valentin, care a lucrat de la 8 dimineața la 8 seara, în fiecare zi. Au mai participat Ion Romanescu, Ion Nica (Lușu), Dumitru Ciora (care lucrează pe utilajul primăriei), Dumitru Eftenoiu și Ion Văduva.
R: Ce alte lucrări importante ați făcut cu buget redus, prin sprijinul voluntar al comunităii?
V.P.: Avem exemplul Drumului Comunal DC146A Pîrvulești- Vălari, pe o lungime de 1,7 km, la care s-a făcut pietruirea și se execută acum lucrări în vederea modernizării. Mai întâi se face lărgirea de la 4 m la 8 m, refacerea podețelor, realizarea rigolelor și asfaltarea acetuia. Este o lucrarea cu o valoare, la proiectare, de 13,9 miliarde de lei vechi. S-a făcut, deja, lărgirea pe 600 m de la intersecția cu Drumul Județean 672 care merge la Sanatoriul Dobrița, până la prima intersecție din satul Pîrvulești. S-a lucrat cu utilajele proprii ale comunei, procurate cu fonduri europene: un multifuncțional RAM din Italia, un tractor cu remorcă, dotat și cu plug semipurtat. Am lucrat cu angajații primăriei, chiar și eu am pus mâna, pentru că știu să conduc utilajul pe care-l avem în dotare. Am executat 4 podețe, dintre care 2 cu diametrul de 800 mm și lungime de 6,5 m și două cu diametrul de 600 mm, dintre care unul de 7,5 m lungime la intrarea pe Drumul Comunal 146 A și unul cu lungimea de 5 m. La această lucrare a contribuit și Obștea Plaiul Vălari cu 300 litri motorină, 6 tuburi armate cu diametrul de 600 mm și lungimea de 2,5 m precum și cu 2 tuburi cu diametrul de 800 mm cu lungimea de 1,5 m. În rest, toată lucrarea a fost suportată de Primăria Stănești. În prezent, podețele, lărgirea drumului și șanțurile sunt finalizate, urmând balastarea și modernizarea cu un strat de asfalt. Se merge în continuare 300 de m în dreapta și restul până la intersecția cu satul Vălari, drum care intră în Drumul Comunal 146 Alexeni- Vălari- Curpen. Am realizat pe el în anul 2012, din bugetul local, 1 km- modernizare, dar am sistat lucrarea din lipsa de fonduri. Vom relua lucrarea în a doua jumătate a lunii septembrie a acestui an.
În total, este vorba despre 5,5 km de drum, cu o valoare, la proiectare, de 52 de miliarde lei vechi. Lucrările începute au fost licitate pentru o lungime de 2,7 km, de la intersecția satului Vălari până la intersecția satului Alexeni cu Drumul Județean 674 A. Sperăm ca pentru cei 600 de metri de drum la care am făcut lucrările de lărgire și pregătire să primim sprijinul Consiliului Județean Gorj pentru aplicarea stratului de asfalt.
Nici școlile nu le-am uitat, pentru noul an școlar. S-au făcut zugrăveli interioare la Școala Stănești și rampe de acces la școlile din Stănești, Curpen și Călești.
R.: Mai aveți și fonduri din altă parte, sau contați doar pe bugetul local, voluntari și sprijinul Consiliului Județean?
V.P.: Avem o investiție pe Hotărârea de Guvern 577/1997 pentru alimentări cu apă la sate. Aceasta prevede alimentarea cu apă a satelor Vaideei, Curpen, Alexeni și Stănești, care este prevăzută și cu stație de tratare. Lucrările au început în 2011, dar au fost sistate în anul 2012 din lipsă de fonduri și au continuat în iunie 2013. Valoarea totală a lucrării este de 33 miliarde lei vechi, s-au primit 11 miliarde până în 2012, iar pentru 2013 am primit 1 miliard. Suma e insuficientă, dar tot e ceva. Putem continua lucrările. Sursa de apă este Șușița Verde, vom avea stație de tratare, câteva stații de pompare pentru ulițele care sunt mai sus din punct de vedere geografic și se va face o rețea de distribuție de 19 km lungime. În prezent, există o rețea, dar este veche din anul 1992, iar sursa de apă este făcută de Primăria Târgu Jiu, care ia și ea apă de la noi, din Șușița Verde. Tot din această lucrare face parte și înlocuirea conductei de apă pe ulița Udroi din satul Curpen, care era veche, din metal și se înfunda foarte des. Și aici am lucrat cu forțe proprii, scutind foarte mulți bani. Am lucrat cu angajații și utilajele primăriei la săpături. Pe aceeași uliță am făcut și o balastare, pe o lungime de 400 de m, cu utilajele și personalul primăriei, cumpărând doar materialul. Tot cu forțe proprii am montat 3 podețe în satul Călești, unul cu diametrul de 800 mm și 2 cu diametrul de 600 mm.
R.: În concluzie, ați făcut multe anul ăsta, ca și în cei trecuți, pentru că aveți sprijinul comunității, care nu se dă la o parte de la muncă, chiar dacă e fără bani.
V.P.: Oamenii sunt conștienți că beneficiază cu toții de lucrările pe care le facem împreună. E drept că, poate, în alte părți comunitatea stă cu mâinile în sân și așteaptă totul de la autoritți, dar la noi nu e așa. De aceea vreau să le mulțumesc public cetățenilor din comuna noastră, în numele meu și al autorității publice locale, pentru aceste acțiuni de voluntariat. Astfel, cu bani puțini putem să ne îmbunătățim condițiile de trai, chiar dacă locuim în mediul rural.