La Crasna, Festival Interjudeţean, ediţia I

Loading

Comuna Crasna a lansat, la sfârşitul săptămânii trecute, prima ediţie a Festivalului Interjudeţean de Folclor „Răsună munţii sub Parâng, la Crasna”. La marea sărbătoare au participat nouă grupuri folclorice din Gorj şi Vâlcea, localnici, autorităţi locale, judeţene şi parlamentari. La rang de cinste au fost şi oile, care au participat la paradă, chiar dacă, un timp, s-au învârtit, îndărătnice, în jurul măgarilor.

Turma a trecut triumfătoare prin culoarul deschis de săteni

Parada portului popular a fost deschisă de o turmă de oi, dar se vede treaba că participau pentru prima dată la o asemenea adunare. Aşa că a fost nevoie de ceva muncă de convingere ca să fie determinate să treacă prin culoarul creat de mulţime, mai ales că toate camerele de luat vederi şi aparatele foto erau îndreptate spre ele. După ce s-au rotit de câteva ori în jurul măgarilor şi al ciobanilor, acestea au urmat calea prestabilită, după care au urmat grupurile folclorice participante. Au trecut, pe rând, tineri şi vârstnici, îmbrăcaţi de sărbătoare, în straie ungureneşti, dar şi olteneşti, în funcţie de localitatea de unde erau artiştii. Cei mai mici au fost primii: elevii de la Şcoala Crasna. Au urmat, apoi, ansamblurile folclorice: Aninişanca (Crasna), Brâuleţul (Băleşti), Polovragi, Runcu, Horezu (Vâlcea), Ciobănaşul (Crasna), Vaideeni (Vâlcea).

Organizatori şi parteneri
Festivalul interjudeţean „Răsună munţii sub Parâng, la Crasna” a fost înscris, încă din acest an, în Agenda Culturală a Gorjului şi este organizat de Consiliul Local şi Primăria Crasna şi Căminul Cultural, având parteneri: Consiliul Judeţean Gorj, Ansamblul Artistic Profesionist Doina Gorjului, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj şi Şcoala Populară de Artă Gorj.

Oficialităţi

La sărbătoarea de la Crasna au venit nume grele din administraţia şi politica Gorjului: preşedintele Consiliului Judeţean Gorj- Ion Călinoiu, senatorul Toni Greblă, deputatul Mugurel Surupăceanu, vicepreşedinţii  Consiliului Judeţean Gorj, Radu Angheloiu şi Vasile Râbu, subprefectul Horaţiu Gorun şi consilierii judeţeni Puiu Diaconescu şi Alecu Drăgoi. De asemenea, invitat de onoare a fost primarul comunei Bustuchin, Ion Ciocea.

Turma a trecut triumfătoare prin culoarul deschis de săteni

Un meşter priceput
În afara scenei, pe care s-au perindat de la artişti de-o şchioapă, la profesioniştii Doinei Gorjului, un alt punct de atracţie a fost căsuţa în miniatură, dacă se poate spune aşa, pe care a expus-o, spre a fi admirată, consilierul local Nicolae Rotaru. El este meşter popular din satul Buzeşti, comuna Crasna şi participă la cursurile organizate de Asociaţia PRO VERTICAL, în cadrul proiectului „O şansă pentru fiecare”, pentru că doreşte să obţină şi diploma de artist în lemn. Proiectul este implementat în parteneriat cu Şcoala Populară de Artă Târgu Jiu şi Muzeul Judeţean Gorj şi este finanţat de Fundaţia Soros România, din Fondul de Urgenţă. Proiectul are drept scop oferirea de exemple de bună practică, pentru găsirea de soluţii pe timp de criză, iar Nicolae Rotaru chiar poate oferi un astfel de exemplu: „Am moştenit meşteşugul lucratului în lemn din moşi strămoşi, dar nu puteam să scot produsele pe piaţă, pentru că nu eram autorizat plus că piaţa de desfacere pentru obiectele de artă populară este mult restrânsă, din cauza celor care vând produse industriale ce iau ochii clienţilor, în special din cauza preţului. De asta m-am bucurat când am aflat de acest curs şi m-am înscris. Primesc diplomă, produsele mele sunt vândute în spaţiile Muzeului Judeţean, care este partener în proiect şi după curs pot continua colaborarea cu Asociaţia PRO VERTICAL, sau pot lucra pe cont propriu, ca independent. De altfel, ideea casei de lemn pe care tocmai am terminat-o mi-a venit tocmai de la faptul că am gândit că un turist pasionat, care ajunge, de exemplu, la Muzeul Curtişoara, ar fi fericit să plece acasă cu o casă, chiar dacă e realizată la scara 1:12. De altfel, casa este o reproducere la scară redusă a unei case din Muzeul Curtişoara. Ba chiar am reprodus un stâlp de casă în mărime naturală, cu tot cu talpă şi consolă şi alţi stâlpi mici, la scară redusă, pe care tinerii le cumpără să le poarte la gât, pe post de medalion.”