Cu toate efectele crizei economice contemporane, Gorjul rămâne un judeţ cu foarte multă presă scrisă şi audio-video. Deşi altele erau rigorile regimului comunist şi în perioada menţionată au existat pentru gorjeni o serie de publicaţii: Libertatea Gorjului, Înainte, Cercul Matematic, Buletinul Oficial, Gorjul Liber, Steagul Nostru, Sondorul, Gazeta Gorjului, Coloana, Gorjul Literar, Minerul, Carnetul Agitatorului, Tinere Ramuri, Jiul Literar Ştiinţific, Ecou, Mlădiţe, Gorjul Medical, Litua, Şcoala Gorjeană, Tribuna Muncii De Partid, Cultura Şi Educaţia etc. Doar o parte dintre aceste publicaţii se pot găsi în Gorj în colecţiile Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, Muzeului Judeţean ”Alexandru Ştefulescu” şi Bibliotecii Judeţene ”Christian Tell”.
Cultura gorjeană în perioada comunistă s-a bazat şi pe existenţa a două publicaţii foarte importante: ”Coloana” şi ”Litua”, prima fiind un supliment al ”Gazetei Gorjului” iar cea de-a doua, o revistă care a ajuns în prezent la numărul XIII, aşa cum cititorii noştri au putut să afle dintr-un număr precedent. Editată de Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă Gorj şi Muzeul Judeţean, revista LITUA-Studii şi cercetări a constituit o veritabilă carte de istorie la fiecare apariţie.
Un tezaur de istorie, tradiţii şi folclor
Primul număr al revistei ”Litua” a apărut în 1978 în 279 de pagini iar cel de-al doilea în 1982 în 563 pagini. Dacă la prima apariţie redactorii erau Ion Mocioi, Elena Udrişte şi Petre Gherghe, colectivul de redacţie din 1982 cuprindea şi pe Constantin Giurgiulescu, Gheorghe Calotoiu, Ion Lăceanu şi Vasile Marinoiu. Înainte de 1989 au mai apărut încă două numere, în 1986 şi 1988, redacţia îmbogăţindu-se cu Ion Sanda, Dan Ionescu, Valeriu Golumbeanu şi Dan Neguleasa.
De fiecare dată când a apărut, LITUA a însemnat o veritabilă sărbătoare dedicată muzei Clio. Numerele erau structurate pe rubrici de Istorie, Etnografie, Folclor, Documentar, Figuri gorjene ş.a. În primul număr găsim un elogiu dedicat făuritorului Muzeului Judeţean la 16 iulie 1894, caracterizare făcută chiar de Nicolae Iorga: ”Stăruinţa vrednică de răsplată, pe care nu o va avea niciodată a unui singur om fără timp de cercetare, fără mijloace, fără îndemnuri şi ajutoare a întemeiat în capitala celui mai minunat ţinut de moşneni din România în Târgul de Jiu al Gorjului, care se îmbogăţeşte zi de zi. Alexandru Ştefulescu(…) a creat unica arhivă documentară a unui judeţ românesc, bogată colecţie de pergamente, hârtii, monede şi picturi vechi, cu scrisuri romane şi româneşti”.
În numărul II al LITUA găsim o serie de materiale dedicate Revoluţiei de la 1821: ”Activitatea lui Tudor Vladimirescu până în 1821”, de N. Adăniloaie; ”Revoluţia română din 1821 de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu şi implicaţiile ei pe plan sud-est european. Materiale noi privind semnificaţia acestei revoluţii”, de N. Ceachir; ”Comerţul judeţului Gorj la începutul secolului al XIX-lea, până la 1821” de Virgil Joiţa; ”Tricolorul românesc la steagul revoluţiei de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu” de Marin Iordache; ”Însemnări cu privire la revoluţia de la 1821”, de Elena Udrişte; ”Frământări ţărăneşti la Izlaz şi satele din jurul său în preajma revoluţiei de la 1821” de Constantin Safta şi ”Mărturii în unele scrieri şi documente despre Tudor Vladimirescu şi revoluţia din 1821”, de Constantin Al. Mischie şi Nicolae Al. Mischie.
Monumentalul volum II din LITUA acorda spaţii consistente documentării unor figuri istorice din spaţiul gorjean: ”Gheorghe Magheru(1808-1880)” de Ion Mocioi; ”Alexandru Ştefulescu premiat de Academia Română” de Gheorghe Gârdu; ”Alexandru Ştefulescu(II)” de Dan Neguleasa; ”Goleştii şi Gorjul. Muzeul Goleşti Argeş” de Vasile Novac; ”Ion Popescu-Voiteşti” de Ion Lăceanu; ”Un poet uitat: Sebastian Hortopan” de Vasile Vâlceanu şi Eugen Velican; ”Poezia lui Daniel Turcea” de Zenovie Cârlugea.
Două capitole foarte importante erau dedicate Etnografiei şi Folclorului. La prima secţiune, cea de Etnografie, publicau: Domnica Bajmatără-”Interiorul ţărănesc din cadrul ”Muzeului Arhitecturii Populare din Gorj”(II); Iulian Cămui-”Culele din Gorj”; Dan Ionescu-”Trei case memoriale din Gorj”; Marcela Bratiloveanu Pompilian-”Aspecte ale funcţionalităţii şi organizării gospodăriei săteşti de pe Valea Motrului” şi Ionel Racoveanu-”Arme din Muzeul Liceului Motru”.
Acelaşi număr doi care apărea în 1982 acorda spaţii largi Folclorului: ”Eposul eroic-mărturie specifică a vechimii, permanenţei şi unităţii, oglindirea patriotismului şi vitejiei poporului român” de Al. Amzulescu; ”Ecouri ale eroicelor lupte pentru independenţă şi unitate naţională în poezia populară din Oltenia şi Muntenia” de Ion T. Alexandru; ”Tradiţie şi contemporaneitate în cântecele populare din Gorj” de Ion Sanda; ”Permanenţă şi continuitate” de Vasile Şega; ”Unitatea naţională reflectată în creaţia populară din Gorj” de Adrian Popescu; ”Păstoritul transhumant şi implicaţiile lui la câteva jocuri populare” de Nicolae Pop; ”Sentimentele de dragoste şi iubire în strigătura pastorală de la poalele Parângului” de Sabin Popescu; ”Haiducia reflectată în textele culese de pionieri în cadrul cercului de istorie şi folclor” de Virgil Cercelaru; ” O baladă necunoscută despre Baba Novac”, de Liviu Poenaru şi ”Consideraţii privind unele elemente nedeice din zona Jaleşului”, de Grigore Pupăză.
Propaganda vremii
Desigur, din propaganda vremii se regăseau vestigii şi în revista ”Litua”. Reţinem două astfel de materiale care ne spun multe chiar din titlu: ”Activitatea desfăşurată de Partidul Comunist Român şi Partidul Social Democrat din Oltenia în cadrul unităţii de acţiune a clasei muncitoare, a Frontului Unic Muncitoresc 1921-1944” de Petre Seceleanu; ”Din lupta maselor populare din Oltenia pentru proclamarea Republicii”, de Luchian Diaconu.(nr 2)
Muzeul Judeţean, principalul editor al revistei LITUA, era bine reprezentat în paginile revistei. Aflăm astfel că ”sunt prezentate în muzeu momentele cele mai importante, reprezentative în edificarea societăţii socialiste. Pe spaţii ample, în condiţii grafice moderne, sunt ilustrate evenimentele politice de o însemnătate primordială în viaţa partidului şi poporului.(…) Judeţul Gorj s-a înscris, îndeosebi în perioada ce a urmat celui de-al IX-lea Congres al Partidului, pe traiectoria unor prefaceri complexe, fără precedent, căpătând în aceşti ani o personalitate distinctă în tabloul economiei naţionale etc.”(”Muzeul Gorjului,expoziţia permanentă a Secţiei de Istorie”-Elena Udrişte, Otilia Gherghe, Petre Gherghe, Gheorghe Calotoiu).
