Elevii de la școlile din comuna Bălești au marcat Unirea Principatelor sub coordonarea catedrei de istorie a școlii. Astfel, peste 150 de elevi de la școlile gimnaziale din comună au realizat materiale dedicate Unirii Principatelor(stegulețe, concarde tricolore, însemne de carte, desene), au participat la sesiuni de informare asupra evenimentului și au pregătit un moment artistic. Momentul culminant al proiectului a fost un simpozion de istorie și un program artistic cu participare județeană. Proiectul Educațional Județean ”UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE” se află la a VI-a ediție iar în acest an a fost rodul colaborării Școlii Gimnaziale ”Antonie Mogoș” cu Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Colegiul Național ”Tudor Vladimirescu”, Asociația Națională Cultul Eroilor ”Regina Maria”, filiala Gorj, Societatea de Științe Istorice, filiala Gorj, Asociația ”Școala Gorjeană” și Primăria și Consiliul Local Bălești.
Ca în fiecare an, elevii de la Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” au avut parte de un program special dedicat sărbătoririi Zilei de 2
4 Ianuarie 1859, momentul realizării Unirii Principatelor. S-au aflat în fața elevilor cu informații despre acest eveniment istoric: prof. dr. Marcela Mrejeru, profesor de istorie CNTV, reprezentant SSIR Gorj; prof. Ion Pința, vicepreședinte Asociația Națională Cultul Eroilor ”Regina Maria”, filiala Gorj; prof. Elena Fălcău, profesor de istorie Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș”; prof. Dorel Șorop, vicepreședinte Asociația Națională Cultul eoilor ”Regina Maria”, filiala Gorj; prof. Cornel Șomîcu, secretar general SSIR Gorj, președintele Asociației ”Școala Gorjeană”
Momentele artistice ale elevilor au fost coordonate de profesorul de muzică Nicoleta Katalina Păuliș.
Lecția de istorie
24 ianuarie 1859 este data la care a avut loc Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Unirea de la 185
9 a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român.
Unirea celor două Principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naționale”, urmând ca ulterior într-o ședință a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate.
Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otomană și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul Conven
ţiei din 1858 nu se stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane diferite.
În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin Constituția adoptată la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România.
Istoria a reținut că Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveani, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învăţat până în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde îşi ia bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în armată. S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti.
În timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul “Petersburg” din Iaşi,
cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza; a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, după care se retrage în Bucovina.
În perioada pregătirii Unirii îndeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi. Ca forma de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însa, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României si al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorala, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrara, a învățământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.
