Dacă Brâncuși, mânăstirile din nordul Moldovei, sau Cimitirul Vesel din Săpânța Maramureșului nu reușesc să atragă prea mulți turiști, Dracula reușește să facă din România o importantă destinație de vacanță pentru străini. Mai multe edificii istorice se bat, însă, pe contele vampir, cele mai importante fiind Castelul Bran și Cetatea Poienari.
Învăluit în mister, contele vampir Dracula, descris de irlandezul Bram Stoker în cartea publicată în 1897, devenită celebră după ce a fost ecranizată de mai multe ori, a pus România pe harta turistică a Lumii. Inspirat de personalitatea domnitorului valah Vlad Țepeș, Stoker a plasat castelul vampirului în Transilvania, în cartea sa, iar cel mai potrivit descrierilor acestuia s-a dovedit a fi Castelul Bran. El este invadat de turiști din țară și din străinătate, care vin la Bran să viziteze presupusul castel al lui Dracula. Ce e sigur, este faptul că Stoker studia legendele legate de vampiri, că exista o modă în acele timpuri în scrierea poveștilor cu vampiri și că avea cunoștințe despre viața lui Vlad Țepeș, iar numele Dracula vine chiar de la domnitorul valah. Acestuia i se spunea Drăculea, de la tatăl său, Vlad Dracul, căruia i se spunea așa pentru că făcea parte din Ordinul Dragonului. Țepeș nu a domnit, însă, în Transilvania, ci în Țara Românească. Ori, în nuvela lui Stoker, contele Dracula era proprietarul unui castel din Transilvania. Ceea ce este foarte sigur, e faptul că Vlad Țepeș avea Cetatea de Scaun la Târgoviște, capitala Țării Românești.
Informații oficiale
Am vizitat și eu Castelul Bran, aflat acum în proprietate privată, am văzut acolo, ca la Turnul lui Babel, oameni de pe toate meridianele pământului, atrași, ca și mine, de mitul lui Dracula. Am văzut, într-una dintre camerele castelului, un tablou cu chipul domnitorului Vlad Țepeș, un arbore genealogic, un text cu referințe despre moartea lui. Am plecat cu suveniruri vândute de comercianți la poarta Castelului Bran ce-l reprezentau pe Vlad Țepeș alături de castel, dar n-am văzut niciunde scris (că ghizi care să vorbească vizitatorilor nu există), cum că acest castel i-ar fi aparținut vreodată. De altfel, chiar pe site-ul oficial al Castelului Bran, www.castelulbran.ro , la capitolul „Istoric”, se vorbește despre trecerea armatei sale prin localitatea Bran: „Vlad Ţepeş, însărcinat de principii Transilvaniei cu rezistența antiotomană la graniță, este aliat cu Branul și Brașovul în timpul primei sale domnii (1448) și în perioada de până la cea de-a doua domnie. Cu toate acestea la începutul anului 1459, în timpul celei de-a doua domnii (1456 – 1462), armata sa trece prin Bran și atacă Braşovul pentru a rezolva un conflict dintre domnitorul Ţării Româneşti şi saşii care cereau taxe vamale tot mai mari şi îl susţineau pe oponentul său la tron. Vlad Ţepeş arde suburbiile oraşului şi omoară sute de saşi, provocând comunitatea săsească să se răzbune şi să-l zugrăvească în cronici ulterioare drept un tiran extrem de sângeros.” Totuși, pentru a-l apropia mai mult pe Țepeș de Castelul Bran, dar nu mai mult decât trebuie, cei care au redactat informațiile de pe site-ul oficial al castelului, precizează, la capitolul „Contele Dracula// Mitul”: „Personajul istoric Vlad Ţepeş, domnitorul valahilor, are într-adevăr o legătură cu Castelul Bran. El a condus câteva campanii de pedepsire a negustorilor germani din Braşov, care refuzau să i se supună şi să plătească dările către scaun rezultate din comerţ. Calea spre Valahia trecea prin Bran, trecătoarea cea mai apropiată de Brașov, care la rândul său asigura legătura cu Târgovişte, cetatea de scaun a lui Vlad Ţepeş. Vama la care se colectau taxele trecerii pe acest drum se afla, ca şi în zilele noastre, la poalele castelului Bran, în partea sa vestică. Relaţiile dintre Vlad Ţepeş şi nobilimea Brașovului, ai cărei reprezentanţi îi erau ostili, nu erau așadar tocmai cordiale. Nu se ştie, dacă Vlad Ţepeş a cucerit sau nu castelul Bran. Documentele scrise nu atestă acest lucru. Arhivele referitoare la Castelul Bran sunt în general administrative şi se referă la veniturile şi cheltuielile domeniului Fortificaţiei (Castelului) Bran., mai puţin la problemele politice şi militare. Se pare însă că în toamna anului 1462, nu departe de cetatea Podul Dâmboviţei, aflată la rândul ei în apropiere de Rucăr, Vlad Ţepeş a fost luat prizonier de regele Ungariei, Matei Corvinul, şi închis timp de două luni la Castelul Bran, fapt atestat şi recent în volumul lui Gheorghe Lazea Postelnicu “Vlad Ţepeş – Dracula”, publicat în anul 2002 de editura Mirador din Arad. De la Bran Vlad Ţepeş a fost dus şi închis în Fortăreaţa Vișegrad. Este de dorit ca vizitatorii Castelului Bran să facă distincţia dintre realitatea istorică a Branului şi personajul Contelui Dracula din romanul lui Bram Stoker. Dracula a fost și rămâne un personaj imaginar…”
Opinia istoricilor
Istoricii nu au găsit nici o dovadă a trecerii lui Vlad Țepeș prin acest castel:
„Despre Castelul Bran se vorbește ca despre ”castelul lui Dracula”(Vlad Țepeș), dar acest edificiu nu a prea avut legături cu domnitorul valah, poate nu a trecut niciodată nici pe la porțile lui. Există, însă, certe elemente de istorie. Astfel, vorbim despre o istorie de peste șase secole ce începea la 19 noiembrie 1377, când negustorilor brașoveni li se permitea de către regele maghiar Ludovic I de Anjou să ridice o cetate de piatră la Bran. Cetatea a fost stăpânită de Sigismund de Luxemburg și de Iancu de Hunedoara, conducători ai Ungariei în secolul al XV-lea.
Potrivit istoricilor care au investigat mai amănunțit problema, între 1377-1526, castelul Bran a fost al regilor maghiari, între 1541-1651 s-a aflat în stăpânirea principilor Transilvaniei, iar după aceea în proprietatea orașului Brașov, până la finele Primului Război Mondial. Prin Actul de donaţie din 1 decembrie 1920 (semnat de primar şi primnotar), Consiliul orăşenesc al oraşului Braşov dăruieşte Reginei Maria Castelul Bran. Între anii 1920 – 1938, castelul Bran a fost în proprietatea Reginei Maria, care îl lasă prin testament fiicei sale Principesa Ileana, Arhiducesă de Habsburg. După 1948, Castelul Bran intră în proprietatea statului român. Va fi, după această dată, muzeu de istorie şi artă feudală. Starea de degradare a Castelului a dus la închiderea acestuia în anul 1987 şi la redeschiderea sa, abia în anul 1993, ca urmare a lucrărilor de restaurare. În prezent, Castelul Bran este proprietatea urmaşului Principesei Ileana, Dominic de Habsburg. Sunt mai multe legende care îl plasează pe Vlad Țepeș în preajma acestui castel, dar nimic relevant din punct de vedere istoric. ” (Prof. Cornel Șomîcu – membru în Consiliul Național al Societății de Științe Istorice a României)
Țepeș, în tot și în toate
Cetatea Poenari, aflată în județul Argeș, ajunsă, din păcate, o ruină, dar așezată și ea, ca un cuib de vulturi, pe un vârf de stâncă, de această dată foarte înalt, este un loc unde se vorbește despre Dracula, ba chiar există informații care atestă faptul că a fost cuibul lui Țepeș și, deși era cunoscută ca fiind Cetatea lui Negru Vodă, aceasta ar fi fost extinsă de Vlad Țepeș. Mulți spun că aici e castelul lui Dracula, numai că el se afla în Țara Românească, nu în Transilvania, cum spune Stoker. De altfel, Dracula era, în carte, conte secui, nu principe valah, precum Țepeș. De asemenea, se spune că Muzeul Curtea Veche din București este de fapt o curte domnească construită de Vlad Țepeș. Și Cetatea Sighișoarei e legată de numele lui Vlad Țepeș, existând informații că aici s-ar fi născut. Cât despre moartea lui, este, de asemenea, învăluită în mister ca întreaga viață. Unii zic cum că trupul lui odihnește la Mânăstirea Snagov, unde a fost îngropat, el fiind decapitat de turci, iar capul dus la Sultan, care l-ar fi înfipt într-o țeapă. Alții spun că trupul e îngropat la Mânăstirea Comana, dar istoricii spun că mormântul lui Vlad Țepeș nu a fost descoperit încă.
Concluzia
Până la urmă, toată această tevatură legată de Vlad Țepeș face bine României. Se dezvoltă turismul. Oricum, o dată ce Stoker s-a inspirat, doar, din viața lui Vlad Țepeș, creând un personaj imaginar și o dată ce există neclarități legate de viața lui Vlad Țepeș, nu trebuie să ne supărăm dacă lipsa dovezilor indubitabile lasă loc legendelor sau interpretărilor. Ca să nu mai spunem că, de multe ori și istoria e subiectivă. Numai probele fizice, cercetate de oameni de știință, pot scoate adevărul la iveală, dacă acestea există.
Oricum, nu regret deloc faptul că am vizitat Castelul Bran, chiar dacă am constatat că nu este castelul lui Vlad Țepeș, ci doar unul care seamănă cu cel descris de autorul lui „Dracula!” și că se află în Transilvania (unde locuia Dracula din carte), pe cel mai scurt drum între Cetatea de Scaun de la Târgoviște a lui Vlad Țepeș și Brașovul, unde erau sașii cu care Țepeș nu se înțelegea din cauza taxelor…
