Despre filiala județeană a Asociației Învățătorilor

În perioada interbelică membri corpului didactic din ţara noastră s-au organizat într-o asociaţie generală sub numele de „Asociaţia Generală a învăţătorilor din România” având sediul în Bucureşti, Bulevardul Tache Ionescu nr. 23 dobândind personalitate juridică prin sentinţa definitivă a Tribunalului Ilfov nr. 39 din 30 iunie 1927, fiind înscrisă în registrul pentru persoane juridice al aceluiaşi tribunal sub nr. 354/1927. Dascălii din judeţul Gorj, în frunte cu învăţătorul Pantelimon Nicolescu – Monu din comuna Stăneşti, au aderat mult mai târziu la această organizaţie, abia în anul 1940 când au înfiinţat filiala Gorj a acestei asociaţii.
Prin natura statutului, menirea acestei asociaţii era de a cultiva sentimentul de solidaritate între membrii corpului didactic primar din România precum şi al legăturilor de interes general, cultural şi profesional cu organizaţiile din ţară dar şi din străinătate; ridicarea şi menţinerea prestigiului corpului didactic primar şi apărarea celor năpăstuiţi ori neocrotiţi de cei în drept; organizarea mijloacelor de existenţă pentru membrii asociaţiei şi familiile lor; promovarea situaţiei morale şi materiale a corpului învăţătoresc primar precum şi propăşirea învăţământului primar şi perfecţionarea legislaţiei şcolare primare.
Din Regulamentul Asociaţiei
Mijloacele prin care urma să se înfăptuiască scopul propus în cadrul asociaţiei erau: congresele generale şi parţiale, buletinul oficial al asociaţiei, „Revista Asociaţiei Generale”, editarea şi răspândirea operelor de cultură generală şi profesională şi întemeierea de biblioteci pe lângă sediul Asociaţiei Generale, al celor regionale şi judeţene, cursuri de vară pentru completarea culturii generale şi profesionale a învăţătorilor şi particularilor care asistau la aceste cursuri, cămine culturale centrale, regionale şi judeţene pentru învăţători sau fii acestora care urmau studii superioare, sanatorii şi case de odihnă în staţiunile balneare şi climatice pentru membrii asociaţiei şi familiile lor, precum şi cămine de retragere pentru membrii pensionari în lipsă de mijloace sau de asistenţă familiară, ajutoare la nevoie membrilor asociaţiei, burse şi ajutoare de studii în străinătate membrilor şi fiilor lor, misiuni de studii în străinătate şi delegaţii la congresele şi reuniunile didactice din străinătate, comisii permanente de studii în legătură cu scopul asociaţiei, comitete de apărare pe lângă sediul Asociaţiei Generale şi celor regionale şi judeţene, susţinerea, intensificarea şi coordonarea activităţii extraşcolare sau orice hotărâre a organelor de conducere ale asociaţiei, răspândirea principiilor raţionale de educaţie în popor prin publicaţii, asociaţii de părinţi şi învăţători, conferinţe, etc., excursii în ţară şi străinătate, crearea unor institute de învăţământ precum şi înfiinţarea de bănci învăţătoreşti.
Membrii titulari ai corpului didactic primar din fiecare judeţ aveau obligaţia de a se constitui în asociaţii judeţene cu sediul obligatoriu în oraşul de reşedinţă al acelui judeţ. Acestea aveau să funcţioneze în baza statutului sau a unui regulament în deplină concordanţă cu prevederile statutului Asociaţiei Generale. Aceste statute trebuiau aprobate de Asociaţia Regională şi de cea Generală, urmând ca după aceea să îndeplinească toate formele şi cerinţele legii persoanelor juridice şi regulamentului acestei legi. Asociaţiile orăşeneşti care erau înfiinţate mai înainte rămâneau mai departe ca secţii ale Asociaţiei Generale, urmând ca în termen de un an de zile să-şi adapteze statutele conform cu cel al Asociaţiei Generale. Membrii retraşi din învăţământul primar prin pensionare sau tecerea în alt grad de învăţământ, ori în cadrul personalului de control sau administraţie rămâneau în continuare membrii asociaţiei din care făceau parte.
Secţiunile legal constituite puteau fii împărţite în subsecţiuni, numărul lor fiind hotărât de adunarea generală locală. Subsecţiunile erau conduse de un preşedinte, un secretar şi un casier aleşi de membri lor. Comitetul subsecţiei aducea la îndeplinire şi executa însărcinările ce i se dădeau de către comitetul judeţean, încasa cotizaţiile şi abonamentele la publicaţiile oficiale vărsându-le casierului judeţean cel puţin trimestrial cu borderouri nominale, făcea noi înscrieri şi menţinea viu interesul pentru asociaţie în cercul său. Subsecţiile puteau avea şi acţiuni proprii culturale şi profesionale în limitele statutare.
Asociaţia Judeţeană a Învăţătorilor Gorjeni
Asociaţiile judeţene legal constituite se conduceau autonom, sub controlul Asociaţiei Regionale sau Asociaţiei Generale, acolo unde nu exista regională, conducându-şi şi administrându-şi autonom instituţiile, fondurile şi în general toate averile ce aveau, acestea rămânând proprietatea lor, putând beneficia de ele numai membrii ce alcătuiau acea asociaţie.
Organele de conducere ale acestor asociaţii erau: adunarea generală alcătuită din membrii asociaţiei la curent cu plata cotizaţiei; comitetul judeţean compus din 13 membri dintre care primii 9 titulari şi ceilalţi supleanţi aleşi pe 3 ani de către adunarea generală, membrii titulari îndată după alegere şi în maxim 10 zile convocaţi de cel mai în vârstă dintre aleşi procedează la constituirea comitetului alegând din sânul său un preşedinte, un vice-preşedinte, un casier, un secretar şi delegaţi judeţeni în adunarea generală a Asociaţiei Regionale şi Asociaţiei Generale; delegaţia permanentă alcătuită din preşedintele comitetului şi doi membri aleşi din rândul comitetului judeţean; comisiunea cenzorilor compusă din trei cenzori titulari şi trei supleanţi aleşi pe trei ani odată cu comitetul de adunarea generală.
La intrarea în asociaţie fiecare membru printr-o declaraţie se obliga să plătească direct sau prin ştatele de salariu cotizaţia generală, contribuţiile speciale, abonamentele la publicaţiile oficiale, judeţene, regionale sau generale, hotărâte de adunările generale respective; să fie membru al asociaţiei regionale şi generale din care face parte asociaţia judeţeană în care se înscria; să se supună statutelor şi hotărârilor organelor de conducere ale asociaţiei. Odată intraţi în asociaţie membri aveau următoarele drepturi: de a cere sprijinul moral şi material al asociaţiei judeţene, regionale şi generale; putea beneficia de toate avantajele acordate membrilor asociaţiei şi putea lua parte la congresele acesteia.
Asociaţia Învăţătorilor din judeţul Gorj, la început de drum a avut sediul în Târgu Jiu strada Dr. Anghelescu nr. 2, având ca preşedinte pe Pantelimon Nicolescu-Monu învăţător din comuna Stăneşti, casier-secretar pe I. Modoran învăţător din Târgu Jiu, iar consilieri pe: C. Lianu învăţător din Novaci, Gh. Dumitraşcu învăţător din Turburea şi Gr. Popescu învăţător din Vădeni iar ca fonduri suma de 930000 lei depuşi la Cooperativa Solidaritatea Învăţătorilor Gorjeni, Banca Învăţătorilor din Gorj şi în casa asociaţiei.
Dan Cismaşu