Crucile, interzise la Aninoasa de „nu se știe cine”

 3,952 total views

În comuna gorjeană Aninoasa, un obicei foarte vechi, acela de a se pune cruci pe marginea drumului, este zădărnicit, în ultimul timp, de o pancardă care amenință cu amendă penală pe cei care vor mai face asta. Cine a pus-o nu se știe, iar oamenii se revoltă, dar neoficial,  pentru că nu doresc să se pună rău cu nimeni.

Pancarda cu pricina e asezată pe un gard de plasă de sârmă, lângă o incoană și mai multe cruci, așezate în apropierea postului de poliție, pe ulița care duce spre cimitirul satului. Pe ea stă scris: „INTERZIS MONTAREA CRUCILOR/ SE PEDEPSESTE CU AMENDA PENALA/ DE LA 500 LEI LA 1500 LEI/ CF LEGII 301/ ART 247”. Despre ce lege este vorba, exact și în ce an a fost adoptată nu se precizează și nici cine își asumă această pancardă.

„Noi, primăria, nu”

La prima vedere, ai putea crede că pancarda cu pricina e pusă de autorități, acestea fiind îndrituite, în principiu, să vegheze la respectarea legii, dar primarul comunei Aninoasa, Ilie Petroi, spune că nu-i deloc așa: „Noi, primăria nu am procedat la așa ceva, nu a fost o reglementare juridică legată de acest aspect. Aceste cruci au fost puse aleatoriu și se pun în comuna noastră la răspântie de drumuri și în alte locuri, pe pomi, cum am putea noi să interzicem niște obiceiuri foarte străvechi. Fiind campanie electorală, eu consider că e o intoxicare a cetățenilor și punerea unui con de umbră asupra mea”. 

Crucile de pe pluți

Pluțile cu cruci, înainte să fie tăiate (Foto Dr. Albinel Firescu)

A existat, însă și o măsură luată de primarul Ilie Petroi din comuna Aninoasa și anume tăierea unor pluți pe care erau instalate zeci de cruci, conform obiceiului din localitate. El spune, însă, că a luat această măsură pentru că pluțile fuseseră rupte de vânt și puneau în pericol viața cetățenilor: „Erau niște pluți care, pe perioada vijeliilor, au produs prejudicii, au căzut, s-au rupt, ori preocuparea noastră cea mai importantă este evitarea pierderii vieților omenești și a producerii de pagube. S-a procedat, printr-o hotărâre a consiliului local, la tăierea acestor arbori, care au prezentat un pericol public.” Rezultatul acestui demers a fost acela că respectivele cruci de pe pluțile tăiate au fost amplasate, în aceeași zonă unde au fost pluțile, pe un panou.

Crucile și politica

Care este soluția legat de aceste adevărate situri etnografice, care sunt o comoară din punct de vedere patrimonial dar și turistic, doar în câteva localități din împrejurimi mai fiind întâlnite și niciunde altundeva în țară? Primarul Petroi spune că e una singură: „Ar fi trebuit o colaborare foarte strânsă, sau mai bine spus ca bisericile să fi fost date de primării. Acolo, legat de aceste cruci, fiind sub directa îndrumare și cu știința preotului, ar fi trebuit ca acesta să spună să ne-ntâlnim să discutăm, ori atâta vreme cât nu va exista autonomie locală, preoți, poliție, ocol silvic și așa mai departe, cum a fost odată, lucrurile sunt împărțite după deconcentrate, în funcție de culoare politică și interese.”

Există vorbe cum că placa ce interzice amplasarea crucilor în apropierea cimitirului ar fi existat și cu ceva ani în urmă (nu se știe dacă e chiar aceeași), chiar la poarta cimitirului și că ar fi fost aruncată, iar acum a reapărut în zonă. Nimeni nu vorbește, însă, oficial.

Obiceiuri străvechi

Obiceiul ca oamenii din Aninoasa și din comunele din zona de sud și est a Gorjului să instaleze cruci prin sat datează de sute de ani, iar aceștia continuă să-l păstreze cu sfințenie, ca și construirea de punți sau fântâni pentru sufletul morților. Publicistul Constantin Avram, originar din Aninoasa, care s-a aplecat cu pasiune asupra cercetării trecutului, explică acest fenomen specific zonei: „Când omul moare, i se pune ca cap un stâlp încustat. La 6 săptămâni se pune crucea de lemn, după care, la un an, cine e înstărit face o cruce de fier, de piatră sau e marmură. Deci, când se pune crucea mare la capul mortului, la 6 săptămâni se mai pune una mare, înfiptă în pământ, iar de atunci înainte, celelalte vor fi mici, în jur de o jumătate de metru, bătute pe pomi, sau pe altceva. În fiecare an până se împlinesc șapte de la moarte, rudele fac anumite fapte de milostenie, marcate de o cruce. Obiceiul există în mai multe localități ale Gorjului, de aici și până la Logrești spre est și Dănciulești spre sud. Chiar am făcut cercetări, am vorbit cu primari, cu preoți, dar acolo crucile sunt mai puține. (…) La Aninoasa este un cult al cinstirii morților mai mult decât în alte zone, dovadă că aici crucile sunt foarte multe. Sunt cruci de pomenire, de jurământ și de milostenie, fiind făcute la fiecare an după ce moare omul, timp de șapte ani așa cum am mai spus. Ele se așează în intersecții, pentru ușurarea drumului mortului către Cele Sfinte, sau unde există o sursă de apă, o fântână, se amenajează o punte, un scăunel (să stea cineva jos, când scoate o găleată de apă). Cele asezate lângă fântâni se numesc „cruci de apă” la noi în zonă (numite cruci de izvor în alte zone n.r.). Dacă cineva face o băncuță într-o stație de autobuz, să stea oamenii, pune o cruce de milostenie, vine preotul și o sfințește.

Crucile de jurământ sunt speciale (Foto Dr. Albinel Firescu)

Una dintre crucile puse în cei șapte ani este crucea de jurământ. În timpul vieții, omul își angajează sufletul în mâna Necuratului. Adică, omul se jură în timpul vieții: ‘Să fiu eu al………, dacă nu ți-oi da foc la casă, sau la claia de fân!’ de exemplu. Cineva i-a făcut un rău, iar omul, la stare de răime, de nervi, face un anume blsestem în care el spune două lucruri, își angajează sufletul „Urâtului” dacă nu va face acea faptă urâtă împotriva celui care i-a făcut rău. Iar această cruce se pune ca Dumnezeu să-l dezlege de acel jurământ. ”

De ziua Crucii

Astăzi, 14 septembrie, este marea sărbătoare ortodoxă „Înălțarea Sfintei Cruci”, zi în care factorii de decizie ar trebui să mediteze asupra acestui subiect și să înceapă luarea unor măsuri, în așa fel încât crucile din Aninoasa Gorjului să fie protejate, zonele în care sunt amplasate să devină situri etnografice, iar localitatea să devină punct turistic pe harta României.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *