Istoriografia Gorjului s-a îmbogățit de curând cu o monumentală lucrare(1011 pagini , format A4 grafică deosebită) intitulată ”Evoluții, moravuri și comportamente gorjene în mărturii ale vremii(1919-1965)” și semnată de istoricii Gheorghe și Dorina Nichifor. Deopotrivă provocare pentru autori și cititori, lucrarea se constituie într-un eveniment editorial pentru aceste meleaguri, o amplă incursiune în istoria Gorjului, a unor epoci zbuciumate și pline de întâmplări pe care înaintașii noștri, uneori și contemporanii mai vârstnicii, le-au trăit și a trebuit să le facă față.
Iubitorul de istorie din județul Gorj este răsfățat în ultimii ani de apariția unor cărți solide și bine documentate, apărute de cele mai multe ori în condiții grafice foarte bune, lucrări ce au meritul că îi lămuresc desfășurarea unor evenimente importante ale istoriei contemporane și nu doar atât, se pune accentul tot mai mult pe viața cotidiană, pe întâmplările de zi cu zi ale celor mulți care au trebuit să ducă greul unei istorii care nu ne-a fost prea favorabilă secole la rând. În cazul de față, perioada 1919-1965 este o provocare istoriografică pentru Gheorghe Nichifor, secondat cu succes de Dorina Nichifor. A rezultat o lucrare solidă care ne poartă, potrivit lui Gheorghe Nichifor, prin evoluțiile întâmplate în Gorj ca urmare a evenimentelor petrecute la nivel național ”înfăptuirea Marii Uniri, refiormele agrare din 1921 și 1945, adoptarea constituțiilor (1923, 1938, 1948, 1952, 1965), sfârtecarea teritoriului în 1940, instaurarea totalitarismului de dreapta sau stânga, participarea României la cel de-al Doilea Război Mondial, în cele două faze(campania din Răsărit și cea din Apus), naționalizarea, colectivizarea, sovietizarea, încercarea de a promova comunismul național etc”.
Un proiect de amploare
Recenta apariție editorială, ”Evoluții, moravuri și și comportamente gorjene în mărturii ale vremii(1919-1965)”-Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor, Editura PIN, Iași, 2018-este de fapt o reunire a mai multor apariții editoriale din ultimii ani: ”Viața cotidiană din Gorj în mărturii ale vremii(1938-1947)”-2012; ”Viața cotidiană din Gorj în mărturii ale vremii(1948-1953)”; ”Secvențe din viața cotidiană gorjeană în mărturii ale timpului(1954-1958)”; ”Secvențe din viața cotidiană gorjeană în mărturii ale timpului(1959-1965) la care s-a adăugat acum și o consistentă cronică a perioadei interbelice, o documentare enormă și secvențe cu grijă alese pentru a ilustra obiectivele propuse de cei doi cercetători. ”Lucrarea oferă cititorilor-subliniază Gheorghe Nichifor în ”Cuvântul introductiv”-două Românii fundamental diferite: prima născută în focul Primului Război Mondial, pe soclul unui ideal secular, a doua, cea comunistă, de inspirație sovietică, inaugurată și experimentată ca urmare a înțelegerii de la Yalta dintre ”cei Mari”.Eșuat în decembrie 1937, proiectul României democratice era abandonat de formula celor ”trei dictaturi”, toate de dreapta, în favoarea unei alte dictaturi mai împovărătoare, de această dată de extremă stângă. Țara noastră a fost după 1937 un vast teren de experiment ideologic , prin îndepărtarea dramatică de pluralism. În dialogul dintre libertate și tiranie, vocea primei este amuțită prin represiune, supraveghere și propagandă. Libertatea este suspectă, apărarea ei devenind un delict major”.
Cititorii care vor reuși să parcurgă acest uriaș volum de informație și de interpretare istorică-reținem aici consistentul studiu introductiv al profesorului Gheorghe Nichifor-vor remarca cum se schimbă societatea și drepturile cetățenilor de la libertățile interbelice la privațiunile și teroarea comunistă. Autorii își pun întrebări legitime dar retorice privind trecutul, cetățeanul a fost sub vremuri și nu a putut, nu a vrut sau chiar a pactizat cu dictatura, indiferent de originea ei. Cei care au înfruntat vremurile de o manieră diferită, de la colaboraționism sau acceptare lină a schimbărilor la rezistență și închisoare, poate nu sunt întotdeauna înțeleși de contemporani dar cu siguranță nu au reușit să schimbe cursul istoric. Beneficiem de informații relevante pentru toate aceste epoci și nu putem să nu remarcăm, chiar cu oarecare nostalgie pentru perioada imediat următoare anilor 1990, ce dispute se practicau în presa gorjeană de după Marea Unire:” Îndrumarea Gorjului”(foaie independentă), ”Cuvântul Gorjului”, ”Voința”, ”Viitorul Gorjului”(publicații liberale), ”Revista Jiului”(revistă lunară de cultură înființată de dr. N. Hasnaș), ”Coasa”(Partidul Național Român), ”Secerea”, Glasul țărănimii”(Partidul Țărănesc), ”Gazeta poporului”(Liga Poprului), ”Românismul”, ”Viespea”, Urzica”, ”biciușca”, Barda”, ”Coasa Gorjului”, ”Jiul nou”, ”Crinul satelor”, ”Veteranul”ș.a.
O frescă a perioadei interbelice în Gorj
O parte consistentă a lucrării ”Evoluții, moravuri și comportamente gorjene în mărturii ale vremii(1919-1965)” este dedicată perioadei interbelice, inspirată alegere în contextul Centenarului și pentru ca cititorul să realizeze cum au evoluat aceste meleaguri în anii de după Marea Unire. Guvernarea liberală a lui Gheorghe Tătărescu este foarte importantă la nivelul Gorjului. Deceniul trei al secolului trecut a însemnat nu numai remarcarea ministrului și premierului Gheorghe Tătărescu, a dr. Nicolae Hasnaș-prefect și parlamentar, a avocatului Șerban Frumușanu-edil al orașului Târgu-Jiu ș.a., ci o întreagă perioadă de reușite. De fapt, cititorul realizează în același timp cu autorii că Gorjul va cunoaște în această epocă o perioadă de progres economic și cultural fără precedent.
Județul Gorj se va îmbogăți material și spiritual în această epocă cu Monumentul ”Ecaterina Teodoroiu”-inaugurat în 1935 în prezența regelui Carol al II-lea, șoseaua Novaci-Sibiu(Transalpina), sanatoriul TBC de la Dobrița, extinderea Spitalului Târgu-Jiu, inaugurarea Bisericii ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, realizarea de către C. Brâncuși a Ansamblului ”Calea Eroilor”, Pirotehnia Armatei Sadu, Fabrica de Țigarete C.A.M. Târgu-Jiu, Fabrica de Confecții A. P. A. C. A, fabricile de cânepă și marmeladă Vădeni ș.a. Toate aceste episoade, ca și căsătoriile colective pe care le organiza familia Tătărescu pentru săteni, se regăsesc amintite în paginile cărții. Practic, vorbim de episoade din viața gorjenilor care nu sunt doar amintite, ne sunt redate cu un parfum de epocă autentică.
În anii dictaturilor
Cartea istoricilor Gheorghe și Dorina Nichifor ne poartă și în perioade istorice în care democrația lipsește. Cu toate acestea, cetățeanului îi este dat să treacă și prin aceste vremuri, să înfrunte războiul și teroarea comunistă, să supraviețuiască și să meargă mai departe. Bunăoară, pentru Gorj, anii regimului Antonescu au însemnat continuarea lucrărilor la linia ferată Bumbești-Livezeni(terminată în anii comunismului) dar și alte modernizări gen pietruirea de șosele, construirea de poduri și fântâni, taberele de muncă ale tinerilor ș.a.
Lucrarea oferă informații despre funcționarea pe teritoriul județului a lagărelor de refugiați, internați politici și prizonieri de război de la Târgu-Jiu, Tismana și Bărbătești. Cel mai important dintre acestea a funcționat din 1939 în Târgu-Jiu pentru refugiații polonezi, ulterior fiind destinat internaților politici, mai cu seamă comuniști și legionari. Astfel, la Târgu-Jiu au fost internați pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp Gheorghe Gheorghiu Dej, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceaușescu, Petre Constantinescu-Iași, Ion Gheorghe Maurer, Lucrețiu Pătrășcanu, Alexandru Iliescu(tatăl președintelui Ion Iliescu), Ștefan Voitec, Grigore Preoteasa ș.a. După 1941, un gard îi despărțea în interiorul lagărului pe comuniști de legionari. Și tot în lagărul de la Târgu-Jiu s-au aflat și scriitorii dizidenți Tudor Arghezi și Zaharia Stancu.
Autorii oferă cititorilor rezultatele tuturor alegerilor din 1919 la începutul perioadei comuniste. Merită să menționăm anul 1946 când în urma alegerilor falsificate, comuniștii puneau mâna pe toată țara dar la Gorj exista un echilibru de forțe-trei deputați proveneau de la PNL-Gheorghe Tătărescu, PNȚ-Anton Alexandrescu și PNȚ-Iuliu Maniu- și alți trei de la PCR, PSD și Frontul Plugarilor. Desigur, cei care vor avea plăcerea să parcurgă paginile cărții vor găsi și ale informații interesante, în general mai greu accesibile publicului larg.
Încheiem această invitație la lectură cu o precizare făcută de Gheorghe Nichifor la finalul ”Cuvântului introductiv”: ”Subsumată conceptului Altfel despre istorie, promovat consecvent de noi încă din anii 90 ai secolului trecut, lucrarea se adresează celor mai diverse categorii socio-profesionale, de la publicul larg până la specialiștii care o pot utiliza cu succes în propriile lor cercetări. Autorii și-o imaginează ca un fel de ghid al identității gorjenești, dar și de refacere a acestei identități în perspectiva și sub presiunea altui viitor decât trecutul și prezentul ce-l trăim”.
