Consiliul Judeţean Gorj la un veac şi jumătate

Loading

În cadrul amplului program desfăşurat sub egida „Zilelor Gorjului Turistic şi Cultural”, joi, 11 septembrie 2014, autorităţile județene și locale au organizat o serie de manifestări prilejuite de aniversarea unui secol și jumătate de la înființarea Consiliului Județean Gorj, precum și dezvelirea unei stele dedicate lui Dincă Schileru, pe Aleea Celebrităților din Târgu-Jiu.

Autorităţile au marcat festiv evenimentul
Autorităţile au marcat festiv evenimentul

Programul a debutat cu o slujbă religioasă „Te Deum” în Piaţa Prefecturii, după care mai-marii judeţului au participat la dezvelirea unei plăci memoriale în faţa fostei case a lui Dumitru Mihail, actualul C.E.C., în care în 1864 îşi avea sediul Consiliul Judeţean și Prefectura

Ideea la care s-au gândit autorităţile judeţului a fost reconstituirea atmosferei anului 1864, atunci când au fost proclamați de drept primii consilieri ai județului Gorj și când a fost adoptată prima hotărâre a Consiliului Județean.

Dincă Schileru pe Aleea Celebrităților din Târgu-Jiu

Evenimentele au continuat cu dezvelirea unei noi stele amplasată pe Aleea Celebrităţilor din centrul oraşului. Este vorba despre Dincă Schileru, o personalitate de anvergură politică și de reală exponențialitate a spiritului pandur. Alături de Constantin Brâncuși, Sergiu Nicolaescu, Tudor Arghezi, Elvira Godeanu, Ecaterina Teodoroiu, Tudor Vladimirescu şi Arethia Tătărescu, „a fi dezvelită o stea care reprezintă spiritul gorjeanului, adică aşa cum a fost dintotdeauna, gorjeanul avea fără îndoială inteligenţă nativă, spirit întreprinzător, este creator de proiecte, uneori proiectele sale au dimensiuni fabuloase care sunt duse la capăt. O astfel de personalitate în a doua parte a secolului al XIX-lea a reprezentant cu cinste Gorjul, este vorba despre Dincă Schileru, cunoscut şi ca deputatul ţăranilor”, a declarat Ion Cepoi, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj. Prezent la manifestare din partea Societății de Științe Istorice din România – Filiala Gorj, prof. dr. Gheorghe Nichifor, președintele S.Ș.I.R. Gorj, a evocat pentru cei prezenți la eveniment personalitatea lui Dincă Schileru.

Consiliul Județean Gorj la 1864

Programul a continuat cu o şedinţă festivă ce a avut loc la Sala Maura a Palatului Administrativ din Târgu-Jiu. Şedinţa a fost una specială deoarece au fost invitaţi să participe şi actori ai Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu-Jiu, care au prezentat un moment artistic constituit din citirea primei hotărâri a primului protocol de validare a membrilor Consiliului Judeţean. Preț de câteva momente autorităţile judeţene și locale, invitații și reprezentanții mass-media s-au reîntors în timp, cu 150 de ani, atunci când Legea pentru înfiinţarea Consiliilor judeţene din 1864 arăta că în fiecare judeţ se statorniceşte un Consiliu care se adună periodic şi reprezintă interesele locale colective şi economice ale judeţului.

Drumul lui Brâncuşi
La sfârşitul acestui moment evocator, consilierii județeni au aprobat simbolic un proiect de hotărâre, citit de Președintele Consiliului Județean Gorj, Ion Călinoiu: „Vă propun să-l adoptăm azi simbolic, urmând să demarăm un studiu de fezabilitate, la această adunare festivă să voteze toţi cei prezenţi în sală. O agora a personalităţilor gorjene. Se denumeşte simbolic tronsonul de drum Hobiţa – Târgu-Jiu, drumul lui Brâncuşi, tronson care va fi reabilitat şi modernizat pe baza unui proiect adaptat realizării obiectivelor următoare: Va fi înfiinţată o tabără de sculptură internaţională închinată omagierii lui Constantin Brâncuşi, lucrările rezultate vor fi amplasate în perimetrul localităţilor de pe traseu, Peştişani, Frânceşti, Arcani, Răchiţi, Rasoviţa, Leleşti, Bârseşti, până la capătul dinspre vest al podului peste Jiu. Sculpturile încă valide, aflate în zăvoiul de la Hobiţa, vor fi reamplasate în casa-muzeu Brâncuşi din Hobiţa. (…) În afara localităţilor vor fi construite zone cu spaţii verzi, fântâni tradiţionale, porţi gorjeneşti, stâlpi de case ciopliţi, troiţe. Vor fi restaurate clădirile din centrul civic al Peştişaniului, iar spaţiile de la parterul acestora vor fi amenajate ca spaţii pentru ateliere şi colecţii de artă, magazine de suveniruri şi obiecte tradiţionale. Vor fi restaurate şi iluminate bisericile de pe drumul lui Brâncuşi”.

Andrei Popete Pătraşcu
Cornel Şomâcu