Au trecut deja mai multe zile de la alegerile prezidenţiale şi lucrurile încep să intre în normal. Politicienii nu ţin prima pagină a ziarelor decât în momentul când sunt săltaţi de DNA iar cei trei care contează fac lucruri bizare, de la un Traian Băsescu care pare să uite de Elena Udrea, la Klaus Iohannis-preşedintele atipic, la Victor Viorel Ponta, omul care a căutat printre cămile explicaţia ratării unei competiţii unde a candidat „singur” şi a ieşit pe locul II. Cu asemenea subiecte anoste e clar că „poporul” de pe Facebook şi-a găsit o nouă preocupare, altcineva va fi victima de serviciu în această săptămână.
Votul din 16 noiembrie 2014 pare să fi deschis o Cutie a Pandorei pentru care nimeni nu era pregătit. Avem un PSD rănit şi dezorientat cu frica de a căuta explicaţiile unei înfrângeri surprinzătoare,un partid care la acest moment se caută deşi este într-un interval de legitimitate electorală după momentul 2012. Căutăm să înţelegem de ce pericolul unei Stângi atotputernice la Guvern, Parlament şi Preşedinţie este mai puternic decât un conglomerat de Dreapta cu aceleaşi ingrediente? Poate ne spune Facebook-ul de ce „portocalii” nu erau buni în 2012 şi au redevenit frecventabili şi chiar „câştigători” în 2014? Pentru că am aflat în ultimele zile că nu Facebook-ul şi Diaspora au câştigat alegerile pentru Iohannis ci „maşina de partid” a lui Traian Băsescu şi nu ar trebui să ne mirăm foarte mult.
Noul PNL nu îşi doreşte la acest moment guvernarea dintr-un motiv foarte simplu, politicienii lor sunt la fel ca cei din PSD. În afara faptului că nu ştiu care vor rămâne în libertate după 10 ani de „tunuri” date într-o României unde premierul Radu Vasile nu găsea nimic de furat, liberalii vechi au constatat că au fost „încălecaţi” la greu de cei sub acoperire(portocalii). Cum nu a fost tranşată lupta internă, nimeni nu este dispus să rişte victoria din 2016. Sau poate ne înşelăm căci tot pe malul Dâmboviţei ne-am născut!
Până la proba contrarie, revoluţia Facebook nu pare să fi schimbat prea multe,poate doar ceva la mecanismul de autoapărare al politicienilor. Dar acest pas va fi făcut repede înapoi când se va constata că Justiţia va continua să privească doar într-o singură parte. Aici îşi intră în rol Klaus Iohannis, va avea el curajul „lucrului bine făcut”?
