Regiunea Oltenia din România este o vatră nesecată de istorie, tradiții și obiceiuri, dar și o zonă presărată cu minunății naturale ce te îndeamnă să-ți lași viața de zi cu zi și să fii, măcar pentru câteva zile, turist în astfel de locuri. Acesta este, de altfel, scopul materialului de față, să arate că orice loc, dacă este pus în valoare de localnici, în colaborare cu autoritățile, poate deveni o destinație turistice atrăgătoare pentru orice om din lume. Iar acest material face parte din proiectul „Respect pentru Trecut, o șansă pentru Viitor”, implementat de Asociația Pro Vertical din Gorj, finanțat de Uniunea Europeană, prin programul Erasmus +, în cadrul căruia, tinerii sunt încurajați să participe la dezvoltarea comunităților din care fac parte, prin promovarea turismului local.
Am ales, de această dată, localitatea Brezoi, în care tineri din echipa de proiect, alături de îndrumătorii lor, au colaborat, timp de trei zile, cu tineri de la Liceul Teoretic Gheorghe Surdu din localitate, cadre didactice, precum și cu autoritățile publice locale, pentru a scoate la lumină frumusețile Brezoiului. Localitatea se afă între munți, la confluența râurilor Olt și Lotru, zona de nord a județului Vâlcea, într-o microregiune istorică ce vine din vechime cu numele „Țara Loviștei”.
Ce pot găsi turiștii la Brezoi? Aer curat de munte, peisaje minunate, cazare de calitate, plimbări cu bicicleta pe o pistă modernă, incursiuni cu caiacul pe Olt, pescuit, plimbări pe traseele montane cu caii sau cu piciorul, participarea la ateliere meșteșugărești sau la tabere de pictură. De asemenea, turiștii pot vizita, la Brezoi, biserici – monument istoric, precum și podul curbat, cu nit de aur, de pe Olt, dar, mai ales, pot participa la festivalurile care se țin lanț, pe timpul verii, aducând artiști de renume mondial precum și public din întreaga lume.
Un loc plin de oportunități
Orice loc din lume oferă diverse oportunități, dar ele trebuie exploatate, iar la Brezoi chiar se întâmplă asta, prin grija autorităților locale.
„Bine ați venit! Vă aflați într-un mic orășel de munte, orașul Brezoi, un oraș care, în ultimii ani, a început să își schimbe înfățișarea, să se transforme, să devină o destinație turistică, care, ne-am dori noi, să fie din ce în ce mai vizitată de către turiști. Pentru aceasta, Primăria Orașului Brezoi, împreună cu echipa care lucrează aici, a implementat o serie de proiecte cu finanțare europeană în valoare de peste 20 de milioane de euro în ultimii ani, care au dus la crearea unei infrastructuri turistice în localitatea noastră.
Am reușit să ne declarăm stațiune de interes local, iar asta presupune că, atunci când vom accesa programe europene, vom avea un bonus de 10 puncte, care ajută înclusiv pe privați, pe cei care vor să facă în mediul privat astfel de programe, pentru a obține finanțări, cât și administrația publică locală.” (Robert Schell, primar Brezoi, jud. Vâlcea)
Condiții optime pentru copii și tineri
În Brezoi trăiesc, în prezent, peste 1200 de copii, care învață în liceu, școli și grădinițe.
„Am reușit să finalizăm și construcția unei grădinițe noi, avem două grădinițe în localitatea noastră. Avem Liceul Gheorghe Surdu, care este unul dintre liceele performante din județul Vâlcea, cu care ne mândrim, pentru că avem o bază umană extraordinar de bună, mă refer la profesorii liceului. Liceul Brezoi cred că a fost în primele 5 la toate rezultatele pentru bacalaureat în ultimii 10 ani.
Tot pentru tinerii din localitatea Brezoi, avem o serie de proiecte pe care le derulăm în prezent, mă refer aici la construirea unei clădiri în incinta Liceului Gheorghe Surdu, o clădire care va avea o sală de sport modernă, care poate fi transformată și în sală de festivități și șase laboratoare cu toate dotările necesare pentru desfășurarea activității.
La baza sportivă din localitate se va construi și un bazin de înot acoperit, cu dimensiuni generoase, de 30 m/15 m, puțin mai mare decât cel semiolimpic, cu toate facilitățile necesare, pentru a avea și cursuri de înot pentru elevii din orașul nostru.”(Robert Schell, primar Brezoi, jud. Vâlcea)
Pista de biciclete, viitor pol de cicloturism
Autoritățile locale s-au gândit și la petrecerea timpului în aer liber, atât pentru copii, cât și pentru turiști. S-au construit 15 km de pistă de biciclete, urmând ca acest program să fie continuat în viitor cu încă 15 km. Pista leagă o serie de atracții turistice din localitate, urmând Valea Lotrului, cu diverse locuri de odihnă și cu acces la o păstrăvărie și un lac de pescuit sportiv.
„Avem o pistă de biciclete în Brezoi care merge pe sub Delușel, cum se spune la noi, de la podul vechi peste Lotru, asfaltată și luminată noaptea cu panouri solare, deci este totul verde. Se întinde până la Păscoaia, deci este foarte lungă, marcată, cu bănci pentru odihnă, din loc în loc, turistul se poate opri, poate să stea, sunt zone umbroase, zone la soare și totul se desfășoară într-un cadru natural extraordinar, de-a lungul râului Lotru. Este în lucru și un traseu montan pentru biciclete, este mult de lucru, sperăm să-l facem cât mai repede, tot ce facem vrem să fie omologat, să fie sigur, să fie curat.” (Constantin Dură – coordonator Serv. Public Local Salvamont Brezoi)
Brezoiul poate deveni un pol de cicloturism, pe viitor, pentru că, în 2022 a devenit, pentru prima dată, etapă în competiția internațională Turul Ciclist al Sibiului. Astfel, localitatea a devenit locul de start, fiind prima dată când Turul Ciclist al Sibiului are alt start decât din orașul Sibiu.
Diverse atracții turistice
Cine vine la Brezoi, are mai multe posibilități de relaxare în localitate, iar autoritățile pregătesc noi surprize.
„În prezent, în Brezoi sunt 700 de locuri de cazare înregistrate oficial la Ministerul Turismului. Situația asta a fost necesară atunci când ne-am declarat stațiune de interes local și erau niște criterii de îndeplinit.
Sunt foarte multe lucruri de făcut în zona noastră, putem merge să vizităm Biserica Toți Sfinții din Proieni, monument istoric reabilitat printr-un program european, acolo unde legenda spune că s-a căsătorit Doamna Stanca cu Mihai Viteazul. Putem merge să vedem Mânăstirea Cozia, care se află în apropiere, la 10 km de noi, Cascada Lotrișor, Cascada Scoruș din Malaia, sunt o serie de lucruri pe care n-ar trebui să le ratați, atunci când veniți în localitatea noastră.
Sperăm noi să putem amenaja și Vârful Țurțudan, construirea unor tiroliene pe acest munte, pe care cei din Brezoi îl cunosc foarte bine și amenajarea râului Lotru în scop turistic, de agrement și hidrotehnic.
Drumul Regilor, așa cum este supranumită Transalpina, știți foarte bine, accesul principal se face prin Brezoi. De sus, de la Obârșia Lotrului (sunt 80 de km până acolo), de acolo se poate ajunge înspre Novaci, în județul Gorj, pe cel mai înalt traseu al Transalpinei, în partea cealaltă, spre Sebeș. ”(Robert Schell, primar Brezoi, jud. Vâlcea)
De asemenea, de la Brezoi, sunt 40 de km distanță până în Stațiunea Voineasa, urmează Domeniul Schiabil Voineasa – Transalpina și sunt 80 de km până la Obârșia Lotrului, asta ca atracții de iarnă, iar ca atracție de vară, la 10 km de noi se află stațiunea balneară Căciulata. Primăria Brezoi a atras fonduri pentru a asigura transportul către aceste stațiuni, cu ajutorul a trei autobuze hibrid, în localitate cazându-se și turiști dornici de a ajunge acolo, pe perioada sejurului.
Biserica din Proieni
În satul Proieni, localitate aparținătoare Brezoiului, există o frumoasă biserică, declarată monument istoric. Potrivit vechilor scrieri, aici s-a cununat Mihai Viteazul cu Doamna Stanca.
„Biserica aceasta a devenit, pentru toată lumea, locul de cununie al lui Mihai Viteazul cu Doamna Stanca. De unde știm asta? O informație mai recentă o găsim în acele cataloage ale lui Vlahuță, în care prezintă toată România și, în volumul V, oferă această informație că, la Proieni, găsim o biserică în care s-a cununat dumnealui Mihai Voievod Viteazul cu Doamna Stanca.”(preot Daniel Șerban, Parohia Brezoi III)
Acest episod amintit de Vlahuță s-a petrecut în vechea biserică de lemn, pe locul căreia a fost ridicată cea actuală.
„Din pomelnicul bisericuței, pe care l-am găsit, apare că biserica inițială, cea de lemn, a fost construită în timpul lui Radu cel Mare, 1495-1504, acum foarte mult timp și a ținut vreo 200 și ceva de ani și apoi a apărut această bisericuță. Clopotul bisericuței, pe care-l avem, e din 1732, este menționat pe el anul de turnare.”(preot Daniel Șerban, Parohia Brezoi III)
„Biserica actuală din Proieni este construită în jurul anilor 1795-1800, spune dumnealui cronicarul vremii Dionisie Eclesiarhul, că biserica din Proieni fiind din lemn și arzând din cauza răzmeriței, dumnealui Constantin David din Râmnic hotărăște să construiască o biserică mai nouă, mai sănătoasă, din piatră de râu și din cărămidă,” (preot Daniel Șerban, Parohia Brezoi III)
Biserica de zid a avut mai multe etape de construcție. Prima dată a fost construit altarul, era ca o micuță capelă, având doar altar și naos. Ulterior, după ce satul s-a dezvoltat, a început să apară pronaosul, iar în 1912 a fost adăugat pridvorul, în stil brâncovenesc, pe 6 coloane. Pictura este în stil bizantin, în frescă, opera pictorului Ioan de la Ocnele Mari. Este una dintre puținele biserici pictate de Ioan, pentru că el era, de obicei, axat pe pictură de icoane.
Podul curbat, cu nit de aur
În satul Proieni al Brezoiului se mai află un monument istoric, unic în Europa. Este vorba despre un pod metalic de cala ferată ce traversează Oltul, construit sub formă de arc de cerc, de către constructori francezi, în anul 1899. Este printre primele poduri curbate construite în Europa și se spune că a fost adus dezmembrat, din Franța, încărcat în care cu boi. De asemenea, se mai spune despre podul monument că ar avea unul dintre niturile de îmbinare din aur, dar nu e cunoscut ca cineva să-l fi identificat până acum. După 100 de ani de la darea în folosință, francezii au scos podul din garanție. Acesta a fost scos din exploatare, după ce, lângă el, a fost contruit un pod nou, cu aceeași formă.
Localitate preponderent montană
Localitatea Brezoi se află în Parcul Național Cozia, fiind străjuită la Nord de Munții Lotrului și la Sud de Munții Căpățânii. Fiind o localitate preponderent montană, salvamontiștii locali sunt mereu la datorie, pentru siguranța turiștilor.
„În primul rând, activitatea noastră este de a preveni accidentele montane, după care, dacă este cazul, sperăm cât mai rar, salvare montană. Deci, în cazul unui accident montan intervenim. Luăm victima, o stabilizăm, o imobilizăm, o transportăm și o predăm serviciilor de ambulanță, SMURD și așa mai departe, elicopter, în funcție de caz. Însă, activitatea preponderentă este prevenirea accidentelor montane și aici lucrăm mult cu turiștii. Primim multe solicitări din partea diferitelor asociații, cluburi, organizări de manifestări sportive, care se desfășoară preponderent pe munte. Sunt solicitări de asistență montană, sfaturi, le explicăm despre traseu, cum să se comporte, în așa fel încât toată lumea să fie fericită în urma unei deplasări montane.” (Constantin Dură – coordonator Serv. Public Local Salvamont Brezoi)
Activități pentru turiști, pe munte
Salvamontiștii din Brezoi au omologat, în 2021, patru trasee montane, la Ministerul Turismului. Acestea pot fi parcurse atât cu piciorul, cât și cu caii, pe alocuri. Unul dintre voluntarii salvamont, Mircea Onică, împreună cu familia sa, are o asociație numită Nedeea Vâlceană, care asigură caii și toate condițiile necesare turiștilor ce doresc să parcurgă trasee, călare.
„ Turistul merge acolo, poate să doarmă, poate să mănânce și de acolo pleacă în diferite drumeții călare, pe cai, dar este o călărie pe poteci de munte, nu este o călărie sportivă, cum poate sunt în alte locuri. Turiștii vin din mai multe colțuri ale lumii, nu numai ale țării, iar unii sunt, să zicem, abonați. Se stabilește traseul și pleacă. Au și tabere, pot să stea turiștii și două-trei zile pe munte. E foarte frumos, iar asociația este foarte căutată, numai cu programare se poate participa.” (Constantin Dură – coordonator Serv. Public Local Salvamont Brezoi)
Cu caiacul, pe Olt
O altă atracție turistică la Brezoi este navigatul cu caiacul pe râul Olt. Pentru asta, însă, este preferabil ca turiștii să apeleze la profesioniștii din zonă.
„Sunt asociații care pot să organizeze, la fel, cu programare, cu instructor, se poate naviga cu caiacul pe Olt, foarte ușor, nu este priculos, nu sunt valuri, nu este un rafting din acela, pe care, poate, îl vedeți în alte părți.” (Constantin Dură – coordonator Serv. Public Local Salvamont Brezoi)
Țurțudanul, emblemă a Brezoiului
Vârful Țurțudan este emblema orășelului de munte Brezoi, el apărând în fotografii, picturi și alte imagini reprezentative, fiind și un loc de belvedere asupra localității, pentru cei care se încumetă să-l urce.
„Țurțudanul este un fel de căciulă întoarsă, așa are aspectul, care, din fericire, este foarte aproape de centrul orașului. Se poate sta la o terasă și admira Țurțudanul, este extraordinar. Anul trecut, l-am și amenajat, am montat 150 de metri de cablu de oțel pentru siguranța turiștilor, bineînțeles este nevoie de echipament, turistul trebuie să fie echipat, informat și ar fi bine să ne informeze și pe noi când merge în anumite zone, pentru că este mai ușor de găsit… Avem puține accidente, pentru că ne ocupăm mult de prevenirea lor.” (Constantin Dură – coordonator Serv. Public Local Salvamont Brezoi)
Plutăritul, un meșteșug uitat
Unul dintre traseele montane care pornesc din Brezoi amintește de un trecut îndepărtat, când apa râurilor Lotru și Olt era folosită pentru a se transporta buștenii exploatați de pe munți, în plutire, acea veche meserie numindu-se plutărit. În Brezoi, localnicii își amintesc de faptul că aveau bunici sau străbunici ce aveau această îndeletnicire, iar traseul montan chiar atinge, în unele puncte, fostul drum al buștenilor.
„Este traseul Triunghi Albastru, asta ca să poată fi recunoscut, care pleacă din centrul orașului, trece podul peste Lotru, merge pe partea stângă tehnică a Lotrului, o parte, un km și ceva, după care face la stânga și se începe urcarea în zona numită ‘Depozitul de dinamită’. Acolo chiar a existat un depozit de dinamită, unde se depozita dinamita care se folosea pe Valea Oltului, pentru diferite baraje, hidrocentrale, tunele, poduri, viaducte, s.a.m.d. Acest traseu urcă ce urcă, se văd, la 360 de grade, niște panorame, puncte de belvedere fantastice. La un moment dat, ajunge într-o anumită zonă, unde, pe vremuri, din pozele care există, vechi și din relatările din acea prioadă, Lotrul era blocat. Se acumula o cantitate mare de apă, era un fel de lac, de unde plecau bușteni de lemn, în special brad, exploatat din pădurile zonei, din munții Lotrului. Neavând alte mijloace de transport, transportau acest material lemnos pe apă.”(Constantin Dură – coordonator Serv. Public Local Salvamont Brezoi)
Pe Lotru și pe afluentul său Latorița, plutașii făceau „căsoaie de lemn”, umplute cu bolovani de râu, iar mai târziu adevărate baraje, care funcționau pe principiul lacurilor de acumulare, folosite în prezent în amenajările hidroenergetice. După ce se aduna o cantitate mare de apă, aceasta era eliberată prin deschiderea porților, prin fluder (sau deversor, cum se numește acum). Plecarea buștenilor din lac, în momentul deversării, prin „plutire sălbatică”, crea un vuiet puternic. „Vine valea! Vine valea!” era codul de semnalizare prin voce al oamenilor de la munte, când apa dădea năvală, luând tot ce găsea în cale. Sute de bușteni erau împinși spre Brezoi, pe o distanță de circa 80 de km.
Inițierea localnicilor în tehnica plutirii a fost realizată de plutașii italieni, care au fost aduși în zonă special pentru asta. O parte dintre buștenii coborâți din munți mergeau la fabricile de prelucreare a lemnului din zonă, iar surplusul pleca pe Olt, în plute, pentru a fi vândut în țară, sau chiar la export. Formarea plutelor se făcea la Brezoi. Plutașii uneau buștenii între ei cu cabluri de oțel, construind plutele, apoi se urcau pe ele și plecau pe Olt la vale, în convoaie, până la Dunăre și mai departe, să transporte lemnul.
„Ei erau conduși, era un ceremonial, să zicem, un spectacol, când plecau aceste plute pe apă, veneau din partea societății, familii, tot, îi alimentau cu diferite produse, pentru că ei rămâneau pe apă și nu aveau de unde să mai ia nimic și, atunci, trebuiau să aibă pe plută tot ce aveau nevoie, ca să supraviețuiască în perioada asta, de două – trei săptămâni, cât mergeau. Din relatările pe care le știm și noi, am citit, am auzit, era un spectacol extraordinar când se dădea drumul la această coloană de plute și plecau pe Olt.”(Constantin Dură – coordonator Serv. Public Local Salvamont Brezoi)
Exploatarea lemnului a adus bunăstare atât străinilor, cât și românilor care lucrau în acest domeniu, salariile fiind considerabil mai mari decât veniturile localnicilor ce aveau alte îndeletniciri. Cererea de lemn era foarte mare, atât la intern cât și la extern, cele mai căutate fiind rășinoasele. Asta, având în vedere utilitatea, calitățile și faptul că aveau densitatea mai mică decât cea a apei, putând fi transportate prin plutire.
Comunitatea italiană
În Brezoi, au venit la muncă mulți italieni, germani, turci, unguri și alte naționalități. Italienii au fost chemați pentru construirea de poduri, drumuri, tuneluri, construcții de piatră, ca specialiști în plutărit și pentru fabricile de prelucrare a lemnului. Unii dintre ei și-au întemeiat familii aici și nu au mai plecat.
Angela Tomaselli s-a născut în Brezoi, dintr-o familie mixtă. Tatăl era italian 100%, iar mama provenea dintr-o familie de germani veniți din Sibiu.
„Eu pot spune că sunt 50% italiancă și 100% româncă. Asta am mai spus-o și într-un alt interviu, îmi place s-o spun, pentru că sunt foarte legată de aceste locuri, de România. Deși am fost de mai multe ori în Italia,unde mi-a plăcut foarte mult, vreau să vă spun că de-abia așteptam să mă întorc în România.” (Angela Tomaselli – membru al comunității italiene)
Angela își amintește că, în copilăria ei, în Brezoi erau foarte mulți italieni, localității spunându-i-se „Mica Italie”.
„Bunicul meu, care se numea Tomaselli și străbunicul meu dinspre bunica, ce se numea Croce, au venit cu ocazia lucrărilor făcute pe Valea Oltului, calea feratră și tunelurile, în special. Unul dintre bunicii mei era antreprenor la aceste tuneluri de pe Valea Oltului. Le-a plăcut foarte mult această zonă, pentru că seamănă extrem de mult cu zona din care erau ei plecați, din nordul Italiei. Am fost și am vizitat această regiune din nordul Italiei, localitatea se numește Predazzo, pe Valea Sugana și locul seamănă perfect cu această zonă, cu dealuri, cu munți, cu râuri. Din Predazzo a plecat familia Croce. Familia Tomaselli a plecat din Trento. Ei erau foarte buni lucrători în piatră. De aceea au venit în România, la invitația Regelui Carol, care, pe vremea aceea, a modernizat foarte mult România, a făcut drumuri, căi ferate și o mulțime de alte construcții, la care italienii, fiind foarte buni constructori, au fost preferați.” (Angela Tomaselli – membru al comunității italiene)
În afară de această preocupare pentru piatră și pentru construcții, au mai venit o mulțime de italieni, din întreaga Italie, la fabrica de cherestea, care se găsea aici în Brezoi. Era una dintre primele și cele mai importante fabrici de cherestea din România, avea acționari majoritar italieni și se câștiga foarte bine.
Italienii au venit în Brezoi cu obiceiul lor culinar de a mânca broaște, obicei pe care unii brezoieni l-au preluat, alții nu. Aceștia din urmă aveau, chiar, o repulsie față de italieni, din această cauză.
„Italienii sunt renumiți în toată lumea și li se și spune broscari, pentru că le place să mănânce broaște. În copilăria mea, aveam un unchi, care prindea aceste broaște pe Lotru și nu numai broaște, prindea și păstrăvi. Îmi amintesc că, în copilărie, mâncam și niște păstrăvi mici, extrem de gustoși. Gustul acela nu l-am mai întâlnit la păstrăvii care sunt acum, iar picioarele de broască erau foarte gustoase. Au un gust de pui foarte tânăr, care e foarte fraged. Să știți că mulți dintre brezoieni nu mâncau broaște și chiar se uitau la noi, ăștia care mâncam broaște, oarecum cu dispreț, ziceau: ‘voi, ăștia, broscarii’. Dar, se pare că cei care au apucat să guste o dată din acest deliciu mai vor în fiecare an și chiar eu sunt, de multe ori, în situația de a procura, pentru prieteni de-ai mei de la București, picioare de broască.” (Angela Tomaselli – membru al comunității italiene)
Angela Tomaselli este pictor profesionist. A absolvit Facultatea de Arte Plastice Nicolae Grigorescu la București, a lucrat într-un muzeu de artă la Galați, a predat în licee de artă din Galați și București, dar nu s-a oprit niciodată din pictat. După pensionare, a revenit în Brezoiul natal, unde și-a cumpărat o casă în care locuiește pe perioada sezonului cald și unde și-a mutat atelierul de pictură.
„Când am ieșit la pensie, după o perioadă de timp, îmi doream să am o căsuță, undeva, la țară, ca să vin vara și să pictez. Știți, că se spune, ‘Meargă pictorii la țară’, pentru că nouă ne place natura, ne place să pictăm tot ce este viu și colorat.”(Angela Tomaselli – membru al comunității italiene)
Angela se mai duce, totuși, la București, în sezonul rece, dar în rest locuiește în Brezoi, „s-a întors la matcă”, unde s-a născut. Iar pentru că alți colegi artiști au vizitat-o și s-au minunat de frumusețile locului, aceasta a propus autorităților publice locale să înființeze o tabără de pictură, care a ajuns, deja, la cea de-a VII-a ediție.
Îndrăgostită de Țurțudan, vârful muntos care străjuiește localitatea, Angela l-a pictat de nenumărate ori, în diverse viziuni:
„Iată munți, Țurțudanul, iată o legendă cu vânzătorul de păsări. Nu neapărat că este legenda locului, dar sunt mitologiile mele subiective, pe care le proiectez pe acest Țurțudan.”(Angela Tomaselli – membru al comunității italiene)
Angela Tomaselli a propus, de asemenea, autorităților, înființarea unei colecții de artă contemporană la Brezoi, în care să fie expuse lucrări din cadrul taberei de pictură, precum și înființarea unui muzeu de etnografie, ea deținând multe piese de artă tradițională specifice zonei, cum sunt vasele de ceramică, covoarele țesute și alte obiecte folosite în trecut de localnici, în gospodării.
De la inginer geolog în mină, la meșter popular
La Brezoi mai există o doamnă îndrăgostită de arta populară, Magda Dudău. Aceasta participă la târgurile tradiționale ale meșterilor populari cu lucrările sale și face ateliere de lucru manual, în care învață copiii cum se lucrează costumele populare și păpușile marionete.
Destinul a adus-o pe Magda la Brezoi, nepoată de plutaș, din Buhuși, județul Bacău, tocmai în Țara Loviștei, unde plutăritul era la rang de cinste. A ieșit de pe băncile facultății inginer geolog și primul ei loc de muncă a fost la Cataractele Lotrului, la mina de felspat. S-a căsătorit cu un băiat din Brezoi și a rămas aici, să lucreze ca inginer la Întreprinderea Minieră Râmnicu Vâlcea, ajungând chiar și la Salina de la Ocnele Mari.
În 2006, Magda Dudău a renunțat la ingineria minieră și s-a îndreptat spre marea ei dragoste, lucrul manual, prin care devenise celebră în facultate, pentru că făcea bani frumoși, brodând și tricotând pentru colegi. Acum este un reputat meșter popular, fiind invitată la cele mai importante târguri meșteșugărești din țară.
Brezoiul Lumii
Toate cele prezentate de noi, până acum, n-au reușit, totuși, să facă Brezoiul cunocut în lume, cum a reușit să-l facă „Brezoiul Lumii”, un concept ce a început cu ani în urmă, cu Festivalul Internațional de Blues în Aer Liber Brezoi. El e considerat, în prezent, cel mai mare și mai calitativ festival de blues din Europa Centrală și de Est. În 2022, la a patra ediție, s-a ajuns la 12 festivaluri la Brezoi, din toate genurile muzicale, unul după altul, pe timpul verii și chiar în toamnă, perioadă în care populația localității aproape că s-a triplat. Asta pentru că Brezoiului are o populație de aproximativ 6000 de persoane, iar în timpul Festivalului de Blues au venit în localitate 11000 de turiști. Au venit artiști din întreaga lume și iubitori de muzică dornici să-i vadă și să-i asculte, într-un cadru natural superb, între munți, pe Valea Lotrului.
„12 festivaluri, toate genurile de muzică, iar cel mai important, în iulie, Festivalul Internațional de Blues, cei mai renumiți soliști din lume la ora actuală, de blues, din Statele Unite, din Canada, din Europa, din foarte multe țări, din toată lumea, practic. Deci, peste 50 de spectacole, în acea perioadă, de blues.”(Robert Schell, primar Brezoi, jud. Vâlcea)
Veniți la Brezoi!
Iată, deci, câte minunății poți găsi la Brezoi, în Vâlcea, microregiunea Țara Loviștei, regiunea Oltenia din România, localitate ce a câștigat Premiul Juriului la concursul Destinația Anului 2022, organizat de o televiziune națională.
Noi, echipa de proiect, vă putem spune, după doar 3 zile petrecute în acest superb orășel montan: Veniți la Brezoi! E un loc mirific, cu natură pură, istorie plină de semnificații, tradiții, artă și muzică bună, unde vă veți simți liberi și fericiți!
Redactor: Aura Stoenescu
Coloana sonoră a filmului proiectului:
-muzică și orchestrație
Marius Florea
-orchestrație și studio
Liviu Ploae
Asistent imagine, voce over
și montaj:
Aura Stoenescu
Traducerea și adaptarea:
Emanuela Tulpan
Echipa de producție:
Viorel Daju
Ianis Cîrpici
Denisa Pricolici
Oana Neacșu
Giulia-Elena Stroe
Filofteia – Alexandra Damian
Alexandru – Petruț Stanciu
Ioan – Alexandru Ionescu
Maria – Alexandra Ungureanu
David – Nicolae Roman
Cadre didactice: Prof. Monica Mitu
Parteneri:
Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”
Primăria Brezoi, Vâlcea
Liceul Teoretic Gheorghe Surdu Brezoi, Vâlcea
Școala Gimnazială nr. 1 Rovinari, Gorj
Materiale de documentare: „Brezoi file de istorie”, autor Gheorghe N. Efrim, editura Conphis 2015; „Frumusețe și legendă”, Valea Lotrului, editat de Primăria Brezoi; „Brezoiul ortodox, file din istoria lăcașurilor de cult”, autori Daniel Preoteasa și Ana-Maria Preoteasa, Studis 2017.
Conţinutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenţia Naţională şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei.
Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Respect pentru Trecut, o șansă pentru Viitor”(nr: 2021-1-RO01-KA154-YOU-000021331), implementat de Asociația Pro Vertical , în perioada 1 noiembrie 2021 – 31 decembrie 2022. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană , prin Programul Erasmus+, Acțiunea Cheie 1 – „Proiecte de mobilitate în domeniul Tineret”, program gestionat în România de Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP).
