În Oltenia secolelor XVIII-XIX au fost ridicate şi zugrăvite numeroase biserici care au ca trăsătură definitorie pictura murală exterioară. Bisericile de zid pictate din Oltenia – azi se mai păstrează circa 80 de lăcaşuri îşi menţin, unele dintre ele, întreaga autenticitate. Este necesară însă restaurarea multora dintre ele şi, implicit, a picturilor.
Expoziţia prilejuieşte şi o amplă prezentare a regiunii Oltenia din punct de vedere geografic, istoric şi cultural. În această regiune încă se mai păstrează tradiţii populare precum producerea manuală a ceramicii, a ţesăturilor sau a prelucrării lemnului. Deosebirile faţă de mult mai cunoscuta pictură murală moldovenească din sec. XV-XVI sunt multiple.
Deosebiri între pictura murală din Moldova şi Oltenia
Specialiştii au stabilit o serie de diferenţe între picturala murală din cele două regiuni: numărul mai mare al ctitoriilor cu pictură exterioară din Oltenia-Muntenia în raport cu cele din Moldova; categoria comanditarilor şi ctitorilor (domnia, mitropolia sau marii dregători în cazul moldovenesc); componenţa socială cu mult mai largă a ctitorilor din Oltenia şi Muntenia – mica boierime de provincie, preoţimea locală, ctitorii meşteşugari, breslaşi, vătafi, simpli orăşeni, chiar ţărani etc.;deosebirea surselor literare folosite de zugravi: rolul preponderent acordat aşa-numitelor „cărţi populare” (Alexandriei, Esopiei, culegerilor de proverbe, Florii darurilor) în cazul Olteniei- Munteniei şi absenţa aproape totală a acestor surse în cazul moldovenesc; Deosebirile faţă de mult mai cunoscuta pictură murală moldovenească din sec. XV-XVI sunt:numărul mai mare al ctitoriilor cu pictură exterioară din Oltenia-Muntenia în raport cu cele din Moldova; categoria comanditarilor şi ctitorilor (domnia, mitropolia sau marii dregători în cazul moldovenesc); componenţa socială cu mult mai largă a ctitorilor din Oltenia şi Muntenia – mica boierime de provincie, preoţimea locală, ctitorii meşteşugari, breslaşi, vătafi, simpli orăşeni, chiar ţărani etc.;deosebirea surselor literare folosite de zugravi: rolul preponderent acordat aşa-numitelor „cărţi populare” (Alexandriei, Esopiei, culegerilor de proverbe, Florii darurilor) în cazul Olteniei- Munteniei şi absenţa aproape totală a acestor surse în cazul moldovenesc; sibile în locul unei singure sibile, identificate în Moldova cu regina Sudului (= regina din Saba); deosebirea tipurilor de naraţiune artistică folosite: o naraţiune hagiografică amplă,
desfăşurată, cu multe detalii şi conotaţii simbolice în cazul frescelor din Moldova – şi, o naraţiune livrescă mai eterogenă, cu motive alegorice şi anecdotice, de fabulă sau povestire populară – în cazul Olteniei şi Munteniei;deosebirile de mesaj promovat: în cazul Moldovei – un mesaj combativ, de eradicare a viciilor de ordin moral, conjugat cu un mesaj patriotic, de apărare a ţării şi a credinţei ortodoxe;
O expoziţie multimedia
În cazul Olteniei şi Munteniei – un mesaj mai temperat, axat mai mult pe laturile narativă şi anecdotică, un mesaj cu profunde ingerinţe de limbaj vernacular, cauzat de mentalitatea (personalitatea) extrem de eterogenă a ctitorilor, de dorinţa celor din urmă de a se impune în ochii comunităţilor locale din care făceau parte.
O altă diferenţă ar fi că, în Moldova, pictura acoperă în totalitate faţadele exterioare, pe când în Oltenia există trei tipologii de pictură:
-amplă, pe toate faţadele monumentului;
-parţială, doar prin împodobirea pridvorului;
-de factură decorativă, medalioane circulare adâncite în zid, icoane de hram, chipuri inspirate din Vechiul şi Noul Testament.
Institutul de Memorie Culturală, principalul deţinător pe suport informatic al resurselor informaţionale legate de patrimoniul cultural naţional (www.cimec.ro), are în prezent, în arhivele digitale circa 150.000 de imagini. Debutul în organizarea unei expoziţii reprezintă un proiect pilot prin care se urmăreşte prezentarea resurselor informaţionale păstrate într-o nouă abordare, alături de obiecte de etnografie, artă religioasă sau istorie locală deţinute de Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu” Târgu Jiu.
Expoziţia multimedia realizată cu finanţarea Institutului Cultural Român, prin programul Cantemir a fost prezentată şi în Italia, la Terni, localitate cu o importantă comunitate românească. Principalele obiective ale proiectului au fost promovarea patrimoniului cultural românesc în Italia şi iniţierea unui dialog interetnic bazat pe idei, spiritualitate şi aspiraţii comune.
