Toate sondajele care s-au făcut în ultimele două decenii au dat constant biserica în topul încrederii românilor. Acest fapt nu ar trebui să ne mire, dacă privim lucrurile din perspectiva tradiţiei şi istoriei, dar ar trebui să ne ridice un semn de întrebare faţă de ce se întâmplă în prezent. Practic, biserica nu reuşeşte să fie acel tămăduitor al suferinţelor românilor, tot mai multe în ultima perioadă, dar devine pe zi ce trece cea mai mare societate comercială şi ONG- deopotrivă -din România. Nu întâmplător, am putea spune Patriarhia îşi permite un trust media şi o viitoare catedrală care va depăşi ca mărime orice s-a construit în România în ultimii 20 de ani. Dar asta ar trebui să fie de bine, alte lucruri nu sunt însă la locul lor şi ar trebui corectate de o instituţie dedicată servirii românilor.
Dacă activitatea preoţilor oferă foarte multe exemple negative mediatizate de presă, dacă unii ierarhi bisericeşti mai calcă în străchini după cum s-a putut vedea şi am ajuns până la călugări criminali în sutană, Biserica Ortodoxă are mari probleme că nu corectează astfel de lucruri. Ca să ajungi preot într-o mică parohie trebuie să cotizezi la Mitropolie, din momentul când te-ai văzut stăpân peste enoriaşi iei şi pielea de pe ei după cum s-a văzut tot în exemple mediatizate de presă. Dar lumea este săracă, o duce tot mai rău de pe o zi pe alta, iar uneori chiar banalele taxe de cult sunt prea costisitoare. Şi, cu toate acestea, în România se construiesc biserici într-o veselie, am putea spune că parcă e vorba de o întrecere socialistă a ierarhilor bisericeşti şi politici pentru iertarea păcatelor. Toţi parlamentarii aduc miliarde în circumscripţii pentru biserici, primarii tot cu asta încep să se laude…Ai crede că întreaga Românie e mai evlavioasă şi mai curată, din nefericire faptele contrazic la fiecare pas.
Biserica este o uriaşă societate comercială care face bani din taxe de cult, sponsorizări, închirieri de spaţii, comerţ ş.a. Priviţi doar o Mănăstire din Gorj, să zicem Lainici sau Tismana, ale căror proprietăţi funciare şi imobiliare au crescut în proporţie geometrică în ultimii ani. Ar fi interesant de aflat, poate îi dăm o idee premierului Boc, câţi din banii făcuţi de aceste instituţii şi e vorba de multe miliarde de lei vechi lunar, apar şi într-o evidenţă contabilă. Veniturile Bisericii Ortodoxe din România sunt foarte mari dar ne îndoim că autorităţile laice au vreun control asupra lor. Poate că până la urmă nici nu ar trebui să existe, Cel de Sus veghează să nu se întâmple lucruri necurate, dacă respectivii bani s-ar întoarce în acţiuni de caritate pentru cei nevoiaşi. Procentul de acţiuni caritabile ale BOR este atât de mic încât stai şi te întrebi ce se face cu aceşti bani, poate o administraţie paralelă foarte costisitoare şi ineficientă.
Mai-marii bisericeşti, de la mitropolitul Irineu în cazul nostru până la ultimul preot, sunt puşi spre a face rost de pământuri, sponsorizări, alte avantaje. A fost mediatizat cazul Vădeni în legătură cu mitropolitul Irineu dar şi cazuri asemănătoare în întreaga ţară. La noi toată lumea a sărăcit pe criză, doar biserica o duce din ce în ce mai bine. De ce nu se vede asta şi în relaţia cu enoriaşii? Şi încă o problemă, pe vremea lui Ceauşescu ajungeai foarte uşor, dacă doreai, în faţa unui mitropolit sau stareţ de mănăstire. Încercaţi şi acum!