Biserica din Dealu Ocii, înfiată de Cămărăşeasca

Loading

De curând, Mănăstire Cămărăşeasca a înfiat o biserică. Este vorba despre biserica monument istoric din Dealul Ocii, sat Pojogeni, la care, dacă nu s-ar fi intervenit urgent, ar fi fost sortită pieirii. Iar în aceeaşi situaţie gravă sunt, la ora actuală, multe biserici de lemn din Gorj, pentru care nu s-au găsit bani, ca să fie restaurate.

Mica biserică de cimitir transformată în obiectiv turistic
Mica biserică de cimitir transformată în obiectiv turistic

Până mai ieri, biserica din Dealul Ocii, era o rană pe faţa satului Pojogeni din Târgu Cărbuneşti, sat îmbătrânit, ca şi ea, ce n-a mai avut puterea financiară să o întreţină. Lăcaşul de cult ajunsese aproape de sfârşit, în orice clipă existând riscul să se dărâme. Oamenii din sat spun că preotul a încercat de câteva ori să facă colectă de bani, pentru restaurarea bisericii, dar a renunţat, pentru că n-are lumea bani. Aşa că sătenii s-au împăcat cu gândul, iar decât să cadă biserica şi să putrezească, mai bine au fost de acord, pentru că nu mai putea fi restaurată în acelaşi loc, din cauza unei alunecări de teren, să fie strămutată la Mânăstirea Cămărăşeasca. Iar stareţa mânăstirii a fost de acord să o primească şi să-i hrănească pe meşterii care au făcut restaurarea. Meritul aparţine, de asemenea, iniţiatorilor acestui proiect, Ordinului Arhitecţilor din România, Fundaţiei Dala, precum şi donatorilor, care au strâns suma de 19.000 de euro.
Acum, Biserica din Dealul Ocii, mutată pe malul Gilortului, la Cămărăşeasca,  a devenit dintr-o dărăpănătură părăsită, obiectiv turistic ce va rămâne în memoria vizitatorilor ca o dovadă că, uneori, timpul poate fi învins.biserica-interior

Totul până la bani
În Gorj există peste 20 de biserici monument din lemn care au nevoie, de asemenea, de o intervenţie rapidă, pentru a nu se prăpădi. Ele fac parte din proiectul „60 de biserici”, iniţiat de Fundaţia Dala şi Ordinul Arhitecţilor din România. Pentru opt dintre ele, Ministerul Turismului a alocat 400.000 lei, pentru lucrări de consolidare sau intervenţii de urgenţă pentru conservare, dar banii au venit de curând şi există riscul să se piardă, dacă nu vor fi cheltuiţi până la sfârşitul anului. Sumele necesare pentru restaurarea propriu-zisă  a fiecăreia în parte sunt, însă, mult mai mari.