Ca în fiecare an de 31 octombrie, am fost oaspeţii celei mai importante instituţii de păstrare a documentelor din judeţul Gorj. Interviul cu profesorul Alexandru Bratu se înfiripă de la sine, mai ales că vorbim de o instituţie care este foarte prezentă în viaţa gorjenilor mai mult pe tărâm social şi economic, aşa că partea de cercetare vine doar ca o completare a celeilalte activităţi. Ne bucurăm să subliniem faptul că de mulţi ani Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale se află într-un parteneriat cu Săptămânalul VERTICAL pentru a valorifica măcar o parte din contribuţia ştiinţifică a truditorilor arhivelor.
Reporter: Cum se face valorificarea documentelor de arhivă?
Alexandru Bratu:Constituind baza documentară pentru scrierea istoriei Gorjului, documentele celor peste 300 de instituţii administrative, judecătoreşti, economice, financiar-bancare, de învăţământ, ecleziastice ş.a. stau la dispoziţia tuturor celor interesaţi, pentru a le dezvălui aspectele politice, economice, sociale şi culturale ale istoriei acestui judeţ. Cercetătorul poate să surprindă, în documentele păstrate cu grijă, informaţii privind personalităţi precum Tudor Vladimirescu, Gheorghe Magheru, Al. Ştefulescu, Ecaterina Teodoroiu, Victor Popescu, Constantin Brâncuşi, Arethia Tătărăscu ş.a.
Valorificarea imensei zestre culturale din depozitele Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale implică realizarea de diverse activităţi, mergând de la publicarea de instrumente de informare ştiinţifică şi ediţii de documente, până la rezolvarea cererilor făcute de cetăţeni. Mai exact, aceasta presupune elaborarea de studii de specialitate şi publicaţii, organizarea de expoziţii documentare, simpozioane şi sesiuni ştiinţifice, cercetarea documentelor la sala de studiu, efectuarea de reproduceri după documente precum şi eliberarea de certificate, copii şi extrase.
Una dintre principalele activităţi, care depinde, din păcate, într-o foarte mare măsură de probleme financiare, aceea de elaborare de studii de specialitate şi publicaţii, s-a concretizat, în decursul timpului, prin elaborarea şi editarea de lucrări de specialitate şi publicarea de articole în ziare, reviste de specialitate şi anuare. Toate acestea au rolul de a valorifica o parte modestă a informaţiilor istorice înmagazinate în paginile îngălbenite de trecerea vremii, păstrate de instituţie în cei peste 5 kilometri de arhivă ce constituie o parte importantă a zestrei culturale a locuitorilor din Gorj. Cel puţin pentru articolele publicate în săptămânalul dumneavoastră, acestea au avut un număr de peste 100.000 de vizualizări, motiv care de face să credem că activitatea noastră din acest punct de vedere este foarte apreciată de cei interesaţi de istoria locală.
Pentru a avea un mai mare impact asupra publicului iubitor al istoriei noastre, în colaborare cu alte instituţii culturale, au fost organizate în decursul timpului, o serie de expoziţii documentare având, aşa cum este şi firesc, teme diverse din istoria locală sau naţională. Din păcate, anul acesta, deşi ne-am implicat foarte serios, prin pregătirea şi descrierea ştiinţifică a materialului documentar păstrat în arhivele din Gorj, Dolj şi Vrancea referitor la viaţa şi activitatea lui Constantin Brâncuşi, la realizarea Ansamblului Sculptural de la Târgu Jiu, am constatat cu stupoare că instituţia noastră nu este amintită deloc pe panourile care reproduc aceste documente. Mai mult decât atât, în josul documentelor şi a descrierilor făcute acestora apare semnul de copyright alături de sintagma ANT!
Alături de aceste expoziţii, personalul de specialitate de la diversele instituţii implicate, a participat la sesiunile organizate, de cele mai multe ori în colaborare, privind teme referitoare la aniversarea unor evenimente precum 24 Ianuarie, 14 Octombrie, 1 Decembrie, etc. sau comemorarea unor personalităţi printre care îi amintim pe Tudor Vladimirescu, Gh. Magheru, Ecaterina Teodoroiu, Victor Popescu, Constantin Brâncuşi, ş.a.
În ceea ce priveşte eliberarea de certificate, copii şi extrase, putem spune, ca şi în cazul cercetării documentelor prin sala de studiu, că a crescut foarte mult după anul 1989 numărul solicitărilor şi, implicit, a fost accentuată importanţa păstrării peste veacuri a mărturiilor documentare conservate în depozitele de arhivă. Tocmai de aceea, începând cu anul 2009 eforturile noastre sunt îndreptate în direcţia realizării unor evidenţe electronice a diverse acte, fapt ce ne va permite o îmbunătăţire sensibilă a evidenţelor de care dispunem şi o rezolvare mult mai rapidă a solicitărilor adresate de cetăţeni.
