Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Anul 2019-”Centenar Dincă Schileru”

Anul 2019-”Centenar Dincă Schileru”

Submitted by on 4 February 2019articol citit de 763 ori | No Comment

În cursul săptămânii trecute,  Consiliul Județean Gorj a  aprobat proiectul de hotărâre privind declararea Anului 2019 „Centenar Dincă Schileru”. Propunerea i-a aparținut, așa cum era și firesc, istoricului Gheorghe Nichifor, vicepreședinte al acestei instituții și președinte al filialei Gorj al Societății de Științe Istorice din România. Domnia sa a redactat, alături de Dorina Nichifor și Andrei Popete-Pătrașcu, o carte monumentală despre Dincă Schileru, lucrare care a strâns deja mai multe ediții.

Potrivit lui Gheorghe Nichifor, pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la moartea omului politic gorjean, va fi alcătuit un Program cultural care va cuprinde o serie de manifestări omagiale, derulate de către Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Muzeul Județean Gorj “Alexandru Ștefulescu”, Ansamblul Artistic Profesionist “Doina Gorjului” Târgu-Jiu și Biblioteca Județeană “Christian Tell”, în parteneriat cu Primăria Comunei Schela și Primăria Comunei Bîlteni.

Dincă Schileru în istoria Gorjului

Aflat in divergente cu preotul Alexandru Păsăreanu, Dincă Schileru a ajuns cu problema până la Episcopia Râmnicului

Gheorghe Nichifor  a împărtășit celor prezenți câte va din reperele   personalității lui Dincă Schileru pentru județul Gorj, atât din punct de vedere cultural cât și istoric: “Născut pe meleaguri gorjene, Dincă Schileru (1846-1919) a fost un autodidact și un perfecționist. A cunoscut din copilărie realitățile lumii rurale și a demonstrat în timp autentice abilități de întreprinzător, construindu-și o avere considerabilă din comerț și exploatarea bogățiilor solului și subsolului, punând umărul prin acțiuni de pionierat la dezvoltarea economică a județului. Așezat, prin căsătorie, la Bâlteni, a avut idei și aptitudini neobișnuite, a mers din succes în succes, urmându-și steaua cu îndârjire și arătând tuturor reușite excepționale nu numai în plan economic, ci și social, la cel mai înalt nivel al timpului său. S-a îngrijit de familie, a făcut avere, i-a ajutat pe cei din jur să câștige, practicând un spirit capitalist declarat de câte ori a avut ocazia. Este un deschizător de drumuri în ceea ce privește exploatarea cărbunelui și a petrolului la Gorj, fie personal, fie cu susținerea întreprinzătorilor străini. Șlefuit la <școala vieții>, a înțeles mai mult decât mulți alții că între factorii succesului obligatoriu trebuie să fie curajul, hărnicia, disciplina personală, inițiativa și considerația față de cei mulți. În vremurile tulburi de atunci, n-a pregetat să dăruiască din ceea ce era al său și pentru alții. Oamenii de mare spirit l-au zugrăvit ca pe un simbol al timpului și locului său. Chiar neprietenii au avut puterea, uneori, să-și înfrângă orgoliul, atunci când l-au avut în față. Familia sa, o fericită simbioză între moșnenii din zona Schelei, zonă de munte, și cea a Bâltenilor, spațiu așezat, favorabil cultivării cerealelor, s-a dezvoltat în chip armonios și a dat Gorjului și țării nume de succes. Căsătorit cu o fată de familie bună, având de partea sa destoinicia de a face bani, înzestrat cu înfățișare plăcută, sănătos și cu putere de muncă, a realizat repede că se poate încumeta să atace frontal cele trei mari condiții necesare unei cariere politice: dorința de a conduce, capacitate personală și sprijinul comunității.

Înțelegând rostul controlului informației, se pare că a avut multiple relații în presa locală (poate și propriul ziar, la Târgu-Jiu), precum și o multitudine de colaboratori „dezinteresați, din cele mai diverse zone socio-profesionale. Și-a început cariera politică la Gorj, în Consiliul Județean, organismul local cel mai important. În calitate de consilier sau vicepreședinte și-a expus responsabil și curajos punctele de vedere, chiar dacă în multe situații, acestea nu au fost acceptate. În această perioadă se derulează, probabil, cel mai tragic episod din viața sa, atentatul pus la cale de rivalii din Bâlteni, localitatea de adopție.

Chiar dacă se exprima de cele mai multe ori alambicat, cu paranteze inutile și cu ieșiri verbale necontrolate, mesajul său a fost întotdeauna ușor de perceput, fiind punctat în mod repetat, abil am putea spune, cu aceleași idei. Se născuse cu un autentic spirit de înțelegere a sensurilor ascunse a problemelor, fiind capabil de reținere și neimplicare în dezbaterea unor chestiuni unde pregătirea sa era deficitară. Spiritul documentelor ni-l relevă ca pe un fervent susținător al legilor de învoieli agricole, legea maximului, legile de organizare a învățământului, legea minelor, proiectele de reformă electorală, investiții în construcția căi ferate și drumuri etc. Pentru a-și demonstra vocația de autentic om politic, se angajează în argumente și „gustate răspunsuri la Mesajul Tronului, chiar în perioadele de opoziție ale partidului său.(…)

Chiar dacă a fost mai mult un autodidact, omul gorjean s-a aplecat cu multă căldură asupra culturii și învățământului din Gorj, atât ca parlamentar, consilier județean sau numai în calitate de simplu cetățean. A susținut material organizarea serbărilor culturale și a conferințelor, Muzeul Județean al Gorjului, Școala și Biserica, odraslele oamenilor săraci din mediul rural etc. Inițiativele din Gorj, și nu numai, coincid în chip fericit cu perioada când se derula o amplă dezbatere asupra căilor și ideologiilor ce urmau a fi îmbrățișate de clasa politică, ea însăși aflată într-un real proces de maturizare. Se pregătea o generație, el fiind părtaș la acest proces, capabil să înțeleagă sensurile complexe ale evenimentelor conexe Marii Uniri. Așa pot fi mai ușor înțelese gesturi și atitudini ale gorjenilor din anii aceia de răscruce. În plan ideatic se discuta despre <elita socială> și izvoarele social-intelectuale ale acesteia, despre suveranitatea națională și drepturile democratice, iar, în acest context, despre o viață social-politică întemeiată pe moralitate și ordine, toate fiind strâns legate de instruirea temeinică a tinerelor generații, de progresul învățământului românesc și culturii naționale. Spirit lucid, întreprinzător, Dincă Schileru considera educația, cultura în general, ca factori de primă importanță în propășirea materială și spirituală a lumii rurale. Posteritatea l-a reținut pe <Nenea Dincă>, în folclorul local, în memoria colectivă, în articole și studii contemporane și postume. Personalitatea sa este conturată într-o autentică <legendă vie și productivă>, capabilă să lumineze complexitatea <spiritului pandur> și mentalitatea gorjenească, într-un cuvânt <pecetea diferențierii regionale>. Pe de altă parte, propaganda comunistă l-a categorisit drept <explorator>, nedemn de a fi alături de <țărănimea muncitoare> din județul său. Aproape de fiecare dată când presa locală avea nevoie de exemple negative ale <odiosului regim burghezo-moșieresc>, numele său era nelipsit”.

O carte de excepție

Istoricii Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor și Andrei Popete-Pătrașcu au reușit prin cartea ”Dincă Schileru, o legendă vie a Gorjului” să readucă în atenția gorjenilor această uriașă personalitate. Prof. dr. Bogdan Teodorescu, Secretar General al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România preciza în prefața cărții amintite un adevăr important: „Între timp cartea a impus un „brand local” şi s-a bucurat de aprecieri unanime din partea oficialităţilor, a specialiştilor şi a marelui public. Nu în ultimul rând a fost încununată cu un premiu al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România. Pe măsura succesului dobândit, autorii au revenit sub acelaşi titlu adăugând surse noi, bibliografia la zi (decembrie 2012) şi un indice de nume impresionant. Acolo unde au simţit nevoia şi noile investigaţii arhivistice şi de bibliotecă au impus, au revenit cu nuanţări, detalieri şi argumente suplimentare pentru o teză sau alta, desevârşindu-şi astfel lucrarea.”

Salutăm o asemenea inițiativă iar publicația noastră va sprijini demersul autorităților.

 

 

Comments are closed.