Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie, Patrimoniu » ANIVERSARE În anul 2018, Comuna Bălești împlinește 50 de ani

ANIVERSARE În anul 2018, Comuna Bălești împlinește 50 de ani

Submitted by on 11 December 2017articol citit de 1,296 ori | No Comment

Comuna Bălești, una dintre cele mai importante din județul Gorj prin prisma întinderii și numărului de locuitori, aniversează în anul 2018 semicentenarul înființării din 1968. Autoritățile locale și cele școlare au elaborat un amplu program de manifestări dedicate acestui eveniment, totul culminând cu lansarea unei noi ediții, mult mai vastă, a ”Monografiei Comunei Bălești”. Tot în acest an se încearcă înființarea unui Muzeu al Satului, proiect al autorităților locale din Bălești.

La 16 februarie 1968, Marea Adunare Națională adopta „Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România“, rămasă în vigoare, Legea nr. 2/1968 a cunoscut aproximativ 200 de modificări, aproape toate după 1989. Reforma comunistă modifica precedentul mod de organizare ce avea ca sursă de inspiraţie unităţile administrativ-teritoriale existente pe teritoriul URSS: regiuni şi raioane. În urma revenirii la organizarea tradiţională, România cuprindea 39 de judeţe, 2.706 comune, 47 de municipii şi 189 oraşe. Una din aceste comune era Băleștiul.

Apărută din…întâmplare

Așa cum a informat săptămânalul VERTICAL, autorităţile comuniste de la Gorj au avut de analizat diverse propuneri de reorganizare şi diverse denumiri pentru comunele judeţului. Astfel, la şedinţa din 15 decembrie 1967, Vasile Hortopan-vicepreşedintele Sfatului Raional a prezentat mai multe propuneri privind comunele Dăneşti-Brătuia-Budieni. Se pare că la data şedinţei ”în raionul Gorj sunt propuneri pentru 5 comune care sunt cu mult sub media prevăzută”. Tot acolo aflăm că locuitorii din ”Câmpofeni şi Stroieşti au cerut deja să treacă de Corneşti. S-a căzut de acord să se facă o comună cu centru la jumătate”. Această propunere nu s-a mai realizat, comuna Corneşti dispărând şi ea în interiorul comunei Băleşti. Tot atunci a fost tranşată soarta localităţilor Turcineşti, Iaşi şi Iezureni, doar ultima putând fi unită administrativ cu oraşul.
Pentru comuna Bălești lucrurile au fost și mai interesante, partici¬panţii subliniind că: „Cetăţenii din Ceauru au solicitat schimbarea denumirii comunei Băleşti în numele de Suşiţa, denumire care nu a fost respinsă de cei din Băleşti”. De menţionat că la acel moment exista propunerea ca fostele comune Băleşti (satele Băleşti, Rasova şi Voinigeşti) şi Ceauru (satele Tămăşeşti, Ceauru, Bălăceşti şi Uncioaia) să constituie o singură structură.
Comuna care trebuia să apară în 1968 nu lua în discuţie şi alipirea comunei Corneşti, aşa cum s-a întâmplat până la urmă. Dezbaterile au fost furtunoase atât referitor la configuraţia teritorială cât şi la denumire.
Documentele de arhivă ne oferă însă o imagine a aşezărilor componente la vremea aceea. Reţinem din raportul autorităţilor din vremea aceea că fosta comună Băleşti era aşezată la 5 km vest de oraşul Târgu-Jiu, avea în componenţă satele Băleşti, Rasova şi Voinigeşti şi o populaţie de 2095 locuitori. Comuna era cooperativizată şi avea 1878 ha teren arabil.
Informaţii mai interesante aflăm despre comuna Ceauru: ”…aşezată în prezent prin strămutarea la limita de Sud-Est a satului Băleşti are în prezent 2693 locuitori şi 1848 ha, teren arabil fiind de asemenea cooperativizată. În urma strămutării satelor, comuna Ceauru are în prezent două sate-Tămăşeşti şi Ceauru,-care s-au format din fostele sate Ceauru, Bălăceşti, Uncioaia şi o parte din Tămăşeşti. Datorită strămutării în noua aşezare satul Tămăşeşti nu este electrificat, iar comuna Băleşti şi satul nou Ceauru sunt electrificate în întregime”.

O istorie din 1864

Privind istoria zonei, reținem că teritoriul actualei comune Bălești este format din cinci foste comune. La începutul secolului trecut erau următoarele comune: Bălești-cu satele Bălești, Rasova și Voinigești; Bălăcești-cu satele Bălăceștii de Sus, Bălăceștii de Jos, Cetate și Vârțu; Ceauru-cu satele Ceauru, Tămășești și Uncioaia; Cornești-cu satele Balava, Copăceni, Cornești, Găvănești, Tălpășești; Stolojani- Bălani, Cocheci şi Lăscătei.
Privind și mai adânc în istorie, vechea comună Bălești era formată din următoarele mahalale: Arhoţi (Băleşti-Moşneni), Mălăeşti, Rasova, Spineni, Şarapatini şi Voinigeşti. În 1864 acestea au dispărut, lăsând locul satelor Băleşti, Rasova şi Voinigeşti. Se mai cuvine o mențiune, comuna Bălești nu și-a schimbat forma între 1864 și 1968. La reorganizarea administrativ-teritorială din februarie 1968, în urma împărţirii teritoriale acestei comune i s-au mai alipit altele două: Ceauru şi Corneşti. Astfel, comuna Ceauru mai avea alipită comuna Bălăceşti încă din anul 1950 iar comuna Corneşti avea alipită fosta comună Stolojani desfiinţată în anul 1939.
La comuna Ceauru până în anul 1864 se găseau două mahalale: Ceauru şi Tămăşeşti, aceasta din urmă fiind formată din fostele mahalale Tămăşeşti Moşneni şi mahalaua boierească desfiinţată prin contopire în jurul anului 1850. A funcţionat până la data de 31 decembrie 1965, când a fost emis Decretul de strămutare numărul 1037 prin care se prevedea ca satele Ceauru şi Bălăceşti precum şi o parte din cătunul Uncioaia să fie strămutate în comuna Băleşti într-o nouă vatră de sat. Comuna a mai funcţionat până în luna iunie din anul 1966 când gospodăriile locuitorilor de acolo au început să fie strămutate.
Despre comuna Cornești reținem că s-a format în 1864 din satele Copăceni, Corneşti, Găvăneşti şi Tălpăşeşti. După anul 1939, când s-a desfiinţat fosta comună Stolojani, aceasta a fost trecută în mai multe rânduri ori la comuna Corneşti ori la comuna Arcani sau la comuna Stroieşti. Aceasta era formată în anul 1881 şi avea trei mahalale: Bălani, Cocheci şi Lăscătei iar în anul 1968 împreună cu comuna Corneşti la care era alipită au fost trecute la comuna Băleşti.

Monografie la semicentenar

Potrivit Agendei Culturale a Comunei Bălești pe anul 2018, este prevăzută lansarea ”Monografiei Comunei Bălești”, o ediție revizuită și adăugită semnată de profesorul Cornel Șomîcu. Vorbim practice de o nouă carte de sinteză de circa 500 de file, locul unde își găsesc reunirea numeroase studii și articole de istorie locală dar și mărturii de istorie orală.

Comments are closed.