Așezarea gorjeană Stejerei își are denumirea, potrivit legendei, de la Cetatea Stejarului ale cărei ruine încă se mai vedeau la sfârșitul secolului al XIX-lea în zona Câlnicului de azi. Avem o atestare documentară confirmată de lucrarea ”Dicționar geografic al județului Gorj” unde se spune că ”Stejerei , comună rurală din plasa Ocolu, se zice că are numele de la cetatea Stejarului ale cărei ruine se mai văd în apropiere”.
Din atestările istorice privind această localitate reținem câteva menționări importante. Astfel, Mihnea Voievod îi întărera lui Voicilă și fii o stăpânire de moșie în Găleșoaia și în Sohodol, precum și lui Raduca, Stanciu, Radeiu și Stan. Partea de moșie se chema a Stejereiului. Același Voicilă a mai cumpărat un loc din Rupturi însp din moșia Stejereilor. Și iar a mai cumpărat o livadă și încă o livadie din moșia Stejereilor și o moșie în vad de moară și o siliște de casă.
Voicilă a mai cumpărat din satul Sohodol o vie din Dealul Floarei de la Sofrea și Dănuț cu 500 aspri pentru că le-au fost bătrâne și drepte cumpărături încă din zilele lui Mircea Voievod.
Știm deja că satul este menționat și în 31 octombrie 1579, act prin care i se întărește lui Voicilă cu fii stăpânire de moșie în Găleșoaia un iaz din moșia ce se cheamă Stejerelul și o siliște la marginea satului.
De asemenea, în 23 ianuarie 1581, Mihnea Voievod întărește lui Tudor cu fii săi stăpânire de moșie în Stejerei, partea Marinei toată pentru că a cumpărat-o de la Marina și tatăl ei Dan pentru 900 aspri, precum și o vie cu loc în Tămășești de la Vâlcul pentru 700 aspri.
La 7 februarie 1587 Mihnea Voievod confirma stăpânire de moșii de cumpărătură lui Oprea cu frații lui și fiilor, în Groșani, Masloși în partea lui Dragul și fratele său din Stejerei pentru 40 de aspri și de la Stanciul din partea lui de moară jumătate.
Două decenii mai târziu, la 4 mai 1607 sunt menționați ca martori popa Lațcu și Tudor din Stejerei și martori din Găleșoaia și Câlnic care au jurat că a lăsat Dănuț toată averea sa din Copăceni surorii sale Anca .i a rămas de lege Dumitru fratele lui Dănuț.
La 26 aprilie 1620 sunt confirmate cumpărăturile lui Crăciun cu fratele lui Stanciu din Găleșoaia și anume 4 locuri în sat în Găleșoaia de la Stoiasa, Stanciul și Radul din Stejerei.
Satul Stejerei apare menționat și în timpul stăpânirii austriece, în ”Memoriile” lui Baner e menționat ca sat mic cu o biserică. La 25 ianuarie 1762 Ion fiul lui Lăpădat Bulu din Pinoasa împreună cu fii săi Lăpădat și Barbu vinde lui popa Mihail moșia sa din Stejerei din Dos 19 stânjeni și jumătate cu vad de moară, siliște de casă, câmp de pădure și pomi cu 40 rupi stânjenul. La 26 aprilie 1767 avem un act de împăcare între Traian Brujan și Chirca Grivei pe de o parte și popa Mihail și cumnatul lui de pe altă parte pentru moșia Stejerei.
Elemente de statistică
În 1835 e menționată localitatea Stejerei cu 43 familii și Vârțul cu 75 de familii. În anul 1861 erau atestate 166 de familii și 165 de case. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în anul 1898 erau 400 de locuitori cu un total de 125 de familii. În anul 1930 erau 422 de locuitori iar în anul 1966 locuitorii se dublaseră la 859 de locuitori și 235 clădiri.
Ca să ne dăm seama de potențialul economic, reținem că în anul 1898 suprafața satului era de 200 de hectare. Locuitorii aveau 180 de bovine, 12 cabaline, 36 de porcine, 30 de ovine şi caprine. De asemenea, locuitorii deţineau 15 pluguri, 18 care cu boi, 15 căruţe cu cai. În acelaşi an, în comună se găseau 3 mori pe apa Tismanei dar și două cârciumi.
În anul 1898, în comuna Stejerei- Stejerei, Hodoreasca, Pieptani, Pinoasa, Arderea-se găseau
O şcoală, 3 biserici de lemn (două construite în anul 1810 şi una în anul 1886; deservite de doi preoţi şi 3 cântăreţi), Ceva mai târziu, în anul 1912 comuna avea primărie, birou de percepţie fiscală, post de jandarmi, post telefonic, 3 şcoli și 7 biserici.
Descoperiri arheologice
Revenim asupra descoperirilor arheologice de la Vârț, zonă apropiată așezării de la Stejerei. Cel mai probabil, vorbim de un sat dac apărut la intersecția unor drumuri de legătură între munte și Dunăre. Denumirea de Stejerei vine de la cetatea romană cu același nume confirmată în lucrarea ”Dicționar geographic al județului Gorj”.
Săpăturile arheologice făcute în zonă în punctul numit ”Cioaca cu bani”, între anii 1895-1900 de către Alexandru Ștefulescu au scos la iveală descoperiri importante. Reluăm subiectul descoperirilor de la Vârț, așezare dacică fortificată natural pe trei laturi, amplasată pe un deal la cca. 1 km de râul Jiu, paralel cu vatra satului. Se află la sud-vest de localitatea Vârț, pe malul stâng al râului Tismana. Au fost descoperite trei rânduri de șanțuri și palisade. Printre descoperiri se remarcă două morminte de incinerație de sec. I a. Chr. – Ip. Chr., podoabe, unelte, monede dacice, arme, o sabie de tip gladius, trei denari romani republicani din sec. I a. Chr.
Alexandru Ștefulescu menționa în cea mai cunoscută lucrare a sa –”Gorjul istoric și pitoresc”-despre descoperirile de la Vârț: ”ciocane de bronz, chilomuri găurite, monede romane și că în Muzeul Gorjului au fost aduse numai hârburi de lut, ci chiar vasele dintre care pe unele se observă desenat în relief șarpele, și care, prin tehnica și lutul din care sunt făcute, atestă perioada de bronz”.
Descrierea satului Stejerei în anii 1950-1970 făcută de profesorul Ion Racoceanu
”Casele din mahalale au fost amplasate în următoarea ordine:
Pe linia 1 ( de sub deal) casele aparțineau următorilor :
– frații Căldărușe: Vasile, Grigore și Ion ( agricultori); Ion Cădărușe zis Frank, a avut un copil învățător (Constantin).
– Paraschiva Coricovac (casnică) care a dat industriei energetice un inginer (Gheorghe) și un ofițer MAN –ului ( Constantin).
– frații Grigore și Gheorghe Racoceanu ziși ai lui Ciochină, dintre care primul a murit pe front, iar al doilea, miner, a dat învățământului doi profesori de matematică (Ion și Gore).
– Constantin Rovența zis Bolboașe (agricultor).
– Ion Lăzăroiu zis al lui Mitru Mîțu (grefier la Tribunalul Gorj).
– Gheorghe Mastroșanu (agricultor).
– Maria Rovența zisă Puioanea casnică) ; a părăsit satul, în 1945, împreună cu copiii, plecând la București pentru a lucra la o seră de flori;
– frații Vasile și Grigore Căldărușe; primul era constructor de case, iar al doilea era agricultor (a dat finanțelor un contabil – Gore);
– Maria Buciu (casnică).
– Ion Buciu (miner) fratele Mariei Buciu.
– Grigore Căldărușe zis Grigore al Domnichii (agricultor).
– Constantin Racoceanu (agricultor) zis Nițu, al cărui fiu a fost rănit grav în timpul războiului;
– Constantin Căldărușe ( învățător).
– Ion Bălu ( apicultor).
– Mărgălina Văcăroiu ( casnică).
– a doua casă a lui Gheorghe Masroșanu.
– frații Dumitru și Petre Racoceanu ziși Puieștii; primul era agricultor și a dat finanțelor un contabil (Constantin) iar al doilea era agricultor și olar;
– Nicolae Racoceanu zis Majuru, subofițer, care a dat medicinei un medic (Ștefan) și doi ingineri în domeniul alimentar (Anica și Maria);
– Constantin Racoceanu (contabil) zis Dică, fiul lui Dumitru Racoceanu.
– Petre Racoceanu (șofer la mina) zis Puiu, fiul lui Pătru Racoceanu.
– Victor Anițescu (agricultor), care a dat agriculturii un tehnician agricol (Costică) și energeticii un maistru miner (Aristică);
– Ion Rovența (contabil) zis Ion al Puioanei.
– Toma Racoceanu (agricultor) căruia i-a murit pe front fiul (Aristică);
– Matei Anițescu zis Matei al Surdii, a lucrat la IML București;
– Aristică Crețan (agricultor).
– Ion Pecingină (agricultor) zis Drăgan; a avut un fiu învățător (Pantelimon);
– Gicu Anițescu (salariat la Uzina Sadu).
– Constantin Pecingină (agricultor) zis Coconu.
– Constantin Anițescu (agricultor).
– Ion Anițescu (agricultor) zis Giurcău.
– Baba Anica (casnică).
– Eugenia Anițescu (casnică).
– Ștefan Văduva (sobar).
– Barbu Buciu (agricultor) al cărui fiu (Constantin) a murit pe front;
– Elena Nuică (casnică).
– Dumitru Crețan (tâmplar) zis Birlic.
– Nicolae Vezure (lăutar și olar) zis Licu.
– Vasile Crețan (maistru la mină), a avut un fiu inginer la mină – Vasile (Sită) care a ocupat funcția de director la mina Motru;
– Vasile Bîrsan (muncitor la mină), ginerele lui Licu.
– Vezure Ion (agricultor) zis Lupu.
– Ion Anițescu (constructor de case), fiul lui Lupu.
– Ion Racoceanu (muncitor la o gospodărie comunală din București) zis Ion al Stanchii, care a dat finanțelor un contabil (Dumitru) și învățământului un profesor (Ion);
– Nicu Irod (agricultor).
– Areta Rovența ( casnică).
– frații Vasile și Ion Căldărușe (agricultori) ziși Burnecioii.
– Vasile Căldărușe (muncitor constructor) fiul lui Ion Căldărușe.
– Aritina Căldărușe (casnică), fiica lui Ion Căldărușe.
– Dumitru Coricovac (muncitor constructor).
– Petre Crețan (agricultor) zis Pătru Bălii , al cărui fiu (Nelu) a murit pe front ; a fost primul membru al PCR, din sat;
– Ion Crețan (agricultor), frate cu Dumitru, Gheorghe și Mihai ziși Țîțonii; a dat MAN-ului un ofițer (Ion);
– Gheorghe Negrea (agricultor).
– Mihai Crețan (agricultor).
– a doua casă a lui Dumitru Crețan zis Birlic.
– Constantin Berchez (constructor de case).
– Gheorghe Pavel (cântăreț la biserică), care a dat medicinei un medic (Ilarion) și finanțelor un contabil (Veronica);
– Ion Rovența (agricultor) zis Ciob.
– Constantin Rovența (agricultor).
– Ion Mărgău (agricultor).
– Gheorghe Negrea (agricultor).
– Dumitru Negrea (agricultor), fiul lui Gheorghe Negrea.
– Ion Băluță (subofițer).
– Nicolae Rusu (muncitor la mină).
– Gheorhe Pecingină (agricultor).
– Meilă Crețan (agricultor).
– Ștefan Văduva (sobar).
– Lina cu capu strâmb (casnică).
– Gheorghe Iacobescu (agricultor).
– Dumitru Iacobescu (gestionar la Cooperativa de consum) a dat MAN-ului un ofițer (Gheorghe);
– Dumitru Tatomir (agricultor), care a dat medicinei un medic (Ion) ,invățământului un învățător (Aurica) și finanțelor doi contabili (Nicu și Maria);
– Gheorghe Tatomir (agricultor).
– Vasile Tatomir (agricultor).
– Ion Tatomir (învățător), care a avut doi fii ingineri agricoli (Barbu și Gheorghe);
– Constantin Tatomir (cântăreț la biserică), care a avut un fiu medic (Constantin Țigărean);
– Gheorghe Tatomir (agricultor), zis Gheorghe al lui Tică.
– Ion Tatomir (agricultor), zis Avionul.
– Ion Tatomir (cântăreț bisericesc) a lucrat la mină;
– Gheorghe Tatomir (agricultor), tatăl lui Ion Tatomir.
– Baba Iovănoaia (casnică).
– Ion Tatomir (muncitor la mină) zis Luță;
– Ionel Popescu (agricultor).
– Gheorghe Popescu (agricultor).
– Dumitru Bușan (agricultor), tatăl fraților Constantin și Dumitru Bușan.
– Pompilică Irod (muncitor la mină).
– Nicolae Bobei (agricultor).
– Ilie Pasăre (agricultor).
Pe linia a 2-a casele aparțineau următorilor :
– la începutul primei mahalale erau casele fraților Ion, Gore și Gheorghe Căldărușe, fii lui Grigore Căldărușe; Ion (croitor), Gore (miner), Gheorghe (agricultor);
– Constantin Anițescu (agricultor) zis Țucan.
– Elisabeta Pecingină (casnică).
– Gheorghe Anițescu (agricultor) zis Giurcău.
– Ion Berchez (tâmplar și constructor de case).
– Niculae Ghighilan (agricultor), care a murit pe front.
– Maria (casnică) cumnata lui Ghighilan.
– Constantin Pecingină (agricultor), fiul lui Ion Drăgan.
– Pătru lui Puiu (agricultor) care a demolat casa și s-a mutat la Mătăsari;
– Vasile Crețan (agricultor) zis Burghel, al doilea membru al PCR din sat.
– Petre Crețan (agricultor).
– Maria Crețan (casnică) fiica lui Dumitru Crețan zis Birlic.
– Crețan Gheorghe (agricultor), care a dat MI un ofițer (Ion), un contabil (Gheorghe) și un economist (Vasile).
– Ghiță Crețan (contabil) fiul lui Gheorghe Crețan.
– Ion Racoceanu (muncitor la mina) zis Ion al lui Oană.
– Dumitru Racoceanu (agricultor) zis Perdel.
– Eugenia Pavel (casnică).
– Ilarion Pavel (medic).
– Vasile Oborocea (agricultor).
– Domnica Mocioi (casnică).
Ion Tatomir ( fost activist de partid și primar al comunei) fiul lui Dumitru Tatomir zis Abagiu.
– Valeriu Crețan (agricultor).
– Sevastian Tatomir (muncitor în construcții) fiul cântărețului.
– Gheorghe Tatomir (agricultor) zis Gogel.
– Petre Irod (muncitor la mină).
Ion Mărgoi (fierar).
– Dumitru Tatomir (croitor) zis Abagiu.
– Mărgălina Tatomir (casnică) zisă Buțoanea.
– Aristică Velican (gestionar la Cooperativa de consum) care a dat energeticii un inginer minier (Ion);
Pe linia a 3-a ( a Bobeilor) casele aparțineau următorilor :
– frații Dumitru și Constantin Bușan (agricultori); cel de-al doilea a avut un fiu (Dumitru) cântăreț bisericesc, care a devenit funcționar la Uzina Sadu;
– Constantin Iovițoiu (agricultor).
– Dumitru Iovițoiu (agricultor) a murit pe front.
– Ion Iovițoiu (agricultor) tatăl lui Dumitru.
– Dumitru Iovițoiu (agricultor) zis Mitruț, veteran de război.
– Dumitru Crețan (agricultor) zis Dumitru Părăschivii, care a avut un fiu (Constantin) ofițer MI;
– Ilie Bobei (agricultor) care a avut un fiu maistru la mină (Ion) și un fiu maistru la ACH (Dumitru);
– Marin Bobei (agricultor) a avut un fiu inspector financiar (Rițu);
– Constantin Bobei (agricultor).
– Sabin Velican(agricultor) care a dat agriculturii un inginer (Ion zis Onela);
– Constantin Velican (agricultor).
– Dumitru Velican (agricultor).
– Ilie Pecingină (agricultor) zis Domnu.
– Constantin Căldărușe (muncitor la Fabrica de pâine Târgu Jiu) zis Abriș.
Pe linia a 4-a casele aparțineau următorilor :
– Ion Vâlceleanu (agricultor).
– Constantin Berindei (preot).
– Dumitru Guran (contabil).
– Ion Sebov (funcționar), s-a mutat în Târgu Jiu;
– Ion Bucică (agricultor).
– Dumitru Guran (agricultor) zis Goașe.
– Petre Țein (muncitor la mină) a avut o fiică educatoare ( Angela);
– Putere Vasile (agricultor).
– Gore Țein (muncitor la mină).
– Ion Trăilă (agricultor).
– Vlădăianu, a avut doi copii : un preot și un învățător;
– Dumitru Tatomir (agricultor), veteran de război.
– Mărgoi (fierar).
– Matei Bucică (miner).
– Grigore Pîrvuleț (agricultor), fost presedinte al Cooperativei de consum.
– Constantin Pîrvuleț (agricultor) zis Brădețeanu.
– Matei Popescu (agricultor).
– Vasile Bobei (agricultor) a avut un fiu ofițer (Pocșan);
– Victor Vîlceleanu (agricultor).
– Gheorghe Meiță (agricultor).
– Ilie Tatomir (excavatorist la mina) fiul Căscăliei.”
Bibliografie:
- Colonel I. Vasiliu-Năsturel, Dicționar geografic al județului Gorj, 1892
- Alexandru Ștefulescu, Gorjul istoric și pitoresc, 1904
- Mihail Pasere, Mihail Daniel Pasere, Monografia Rovinarilor, județul Gorj, ediția a -II-a, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2014
