Cu adieri de salcâm, trece iar primăvara!

 481 total views

Platanii din portiţa dumbrăvii aşteaptă să înflorească. S-a limpezit izvorul din Lespezi şi apa şiroieşte printre maluri învelite de iarba înaltă. În oglinda Sângerişului se zăresc săgetând în lumina cerului bancuri de boişteni care înveselesc luciul pârâiaşului. E linişte la casa vânătorilor, mestecenii îşi leagănă rămurişul întărit cu lăsatri verzi, sănătoşi. Pe cărărui pierdute spre desişuri se afundă paşii ciutelor cu copitele scăldate în lacrimile de rouă ale dimineţilor plăpânde de primăvară. Dinspre ţancuri înalte, mugetele cerbilor tulbură pacea mătăsoasă a adâncimilor verzi, de nepătruns.

Cupola înmiresmată a salcâmilor
Cupola înmiresmată a salcâmilor

Concertul codrului este împlinit, lăutele-şi exersează măiestria, încântând trecătorul. Păsările au încheiat cuibăritul, acum cresc puii şi se răsfaţă în căldura anotimpului. Stăpân în scena lunii mai, cucul animă dimineţile şi-şi trimite solitar cântecul peste păduri şi ferestre de peisaj, înseninând lumea cu glasul său frumos. Prin smârcurile din Orlea, berzele au băgat spaima în brotăcei. Doar stânjeneii galbeni se-mbină cu alb-negrul călătoarelor în tabloul fermecător al priveliştii. Se împestriţează fâneţele cu flori şi culori. Voluntariatul albinelor este deja în toi. Ca un descântec celest, lumina soarelui dăruieşte strălucire şi farmec spaţiului dintre păduri şi ape.

Vara-i aproape

Pe feţele colnicelor, prin vâlcele, pe povârnişuri de deal, în suflet de lunci, în dulci şi blânde insuliţe de pădurice, salcâmul şi-a întins podoaba florală, împrăştiindu-şi aromele plăcut mirositoare. Vasile al Levii din Sohodol şi-a scos stupii pe dâmbul din Dangătul Ruşchiului, lângă pădurile albe de salcâm. Fără nici o spovedanie, echipe bine organizate ale albinelor trebăluiesc prin castelele aurite din ramuri şi strâng din cupele florilor, picătură cu picătură, râurile de miere care vor curge apoi din încărcătura fagurilor şi se vor regăsi în gustul bucatelor alese.
Mult zumzet se simte şi neastâmpăr se observă acum în urdinişuri de stupi. Din acest tumult al hărniciei, mulţi ar trebui să-nveţe! Albinele-şi rostuiesc cu grijă acest ritual prin care salcâmul dăruieşte omului dulceaţa ramurilor sale. Câţi dintre noi înţeleg şi aplică noima acestei naturale întreprinderi? Întroieniţi de flori, aceşti arbori atrag tot alaiul albinelor. În mai, salcâmul are ceva de spus. Îi place să ne şoptească în rafinate adieri de mireasmă cât de rară şi inedită este sărbătoarea lui. După aceea, îl uităm şi ne mai aducem aminte de el, puţintel, la scuturarea bănuţilor aurii de toamnă şi-apoi iar la primăvară, când se-ngăduie iar întemeierea florilor.
Ieşim pentru câteva clipe de sub cupola înmiresmată a salcâmilor şi pătrundem în horbota livezilor de la hotarul satului. Şi-au dat în pârgă cireşii de mai, dar nu prea sunt semne de belşug în ram. Au fost ploi reci, albinele au stat în casă, nu li s-a permis să polenizeze şi aici, să umple cu cireşe coşul Florentinei. Ce mult a aşteptat nepoţica lui Vasile să se bucure de gustul cireşelor din plai. Nici tufărişul cu căpşuni nu pare a fi aromat. Nădejdea casei a fost mare, dar ceva nu a fost în bună urzeală. Umezeala şi frigul au încurcat călătoria polenului spre polimirea fructului. Aşa se explică puţinătatea căpşunilor în castronul de pământ în care Florentina culegea pe cele mai roşcovane dintre fructe, să-şi mulţumească pofta cu aromele lor!
Multe omizi s-au strâns sub cupola nucilor. Nu sunt insectele devoratoare, sunt florile acestor straşnici arbori care s-au scuturat şi au adormit apoi pe creştetul ierbii. S-au ivit sub corzile încă verzi strugurii, urmează înflorirea, sătenii din Sohodol şi Tismana se roagă să le fie scăpate viile de ploi neprietenoase şi de grindină. Sunt optimişti şi cred în făgăduinţa binelui pentru acest timp.
E multă linişte şi tainică tresărire spre vară în acest miez de mai. Lămâiţa s-a aplecat peste garduri şi surâde soarelui în buchete de flori şi boare de parfum. Şi bulgării de zăpadă stau în grinda drumului. Numai bujorii lasă impresia că ştiu să zâmbească. Şi mirosul lor este atrăgător. Sunt singurele flori care s-au îmbujorat în obraji de atâta bucurie şi culoare. Şi ce mireasmă împresoară casa! E mai! De pe deal coboară suflare lină de salcâm. Se-aude zumzet de albine nuntitoare. Cred că se petrece iar primăvara!