Ministerul Turismului a alocat, luna trecută, 400.000 lei pentru un număr de opt biserici de lemn din Gorj, pentru lucrări urgente de conservare, în scopul salvării lor de la dispariţie. Acestea au fost puse pe lista de priorităţi printr-un proiect realizat de Ordinul Arhitecţilor din România, iar Fundaţia Culturală Delta a adus la aceeaşi masă Consiliul Judeţean, Prefectura, autorităţile publice locale şi preoţii bisericilor pentru care s-au dat bani, pentru urgentarea procedurilor legale. Asta pentru că există riscul pierderii banilor, dacă aceştia nu vor fi cheltuiţi până la sfârşitul anului.
Potrivit Hotărârii de Guvern 1206/ 7 octombrie 2009, bisericile de lemn din Gorj care beneficiază de finanţare de la Ministerul Turismului sunt situate astfel: satul Stroeşti-Comuna Arcani, satul Zăicoiu- comuna Dănciuleşti, satul Boia- Comuna Jupâneşti, satul Frăteşti- comuna Leleşti, satul Sâmbotin- comuna Schela, satul Seciurile- comuna Roşia de Amaradia şi satele Bobu şi Pişteştii din Vale- Comuna Scoarţa. Aşa cum a declarat Şerban Sturdza, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, acestea fac parte dintr-o serie de 60 de biserici de lemn, declarate monumente istorice, pentru care s-a stabilit că este nevoie de intervenţie, în judeţele Gorj, Vâlcea, Hunedoara şi Sibiu. Iar aproape jumătate dintre acestea sunt în Gorj.
Cei 400.000 de lei alocaţi Gorjului reprezintă, aşa cum rezultă din hotărârea de guvern, „susţinere financiară a autorităţilor administraţiei publice locale, în completarea surselor proprii ale acestora, pentru finanţarea proiectelor de investiţii în turism pe anul 2009”. Banii vin la Consiliul Judeţean Gorj, care va trebui, în colaborare cu primăriile şi parohiile aferente bisericilor ce urmează să beneficieze de finanţare, să întocmească urgent documentaţiile necesare, pentru utilizare fondurilor până la 31 decembrie, altfel banii vor fi pierduţi.
Implicarea societăţii civile
Pentru a nu se pierde startul şi, implicit banii, Fundaţia Culturală Delta, condusă de Corneliu Vişoianu, a iniţiat întrunirea tuturor părţilor implicate în această acţiune, prima întâlnire de lucru având loc vineri, 30 octombrie 2009, în sediul Prefecturii Gorj. În urma acestui prim pas, s-au stabilit principalele probleme care trebuie rezolvate, pentru încadrarea în termen: solicitarea de modificări de formă la hotărârea de guvern, pentru că există cazuri în care numele bisericilor sau localităţilor de care aparţin nu sunt exacte, obţinerea autorizaţiilor de lucrări în regim de urgenţă şi stabilirea materialelor necesare.
Banii alocaţi de Ministerul Turismului pentru cele opt biserici monument din Gorj nu sunt suficienţi pentru restaurarea lor, dar sunt un început, cu ajutorul lor urmând să fie făcute lucrări pentru stoparea degradării, precum şi studii pentru lucrările de restaurare care trebuie să urmeze. Pentru asta, iniţiatorii proiectului de salvare a bisericilor Gorjului speră să sensibilizeze atât comunităţile locale, cât şi oamenii de afaceri să devină, într-un fel, ctitori, sprijinind aceste edificii să fie restaurate. Astfel, ele por deveni, din nişte vechi construcţii de lemn mâncate de carii, părăsite şi pe cale să se prăbuşească, destinaţii turistice care pot aduce beneficii economice comunităţilor în care au fost construite.
