Trecutul fiecărei localităţi mai mult ori mai puţin consemnat prin documente ori alte indicii, care la rândul lor au fost ori păstrate ori se ştie câte ceva despre al lor conţinut creează borne de reper odată cu trecerea timpului. Se obişnuieşte-n contemporaneitate şi pe la noi dar şi pe la alţii, ca împlinirea unui număr de an să constituie motiv de sărbătoare, prilej de evocare şi recunoştinţă al celor prezenţi faţă de faptele şi reuşitele celor de odinioară!
Centenarele şi jubileele reprezintă momente de marcă ce au încărcătură emoţională mare, implicarea fiind semnificativă şi publicitatea pe măsură, însă suntem obişnuiţi cu diverse moduri de amintire ale evenimentelor reprezentative din trecut şi în cazul trecerii a: 25, 30 60, 75 ani ş.a.m.d. de la o dată importantă-n calendar, fie ea pentru o comunitate locală sau la alt nivel.
Novaciul îşi are reperele sale istorice de mai bine de-o jumătate de mileniu, aşa încât localitatea are o istorie specifică şi destul de încărcată. Pe parcursul anului 2016, sunt mai multe date rotunde, ce reprezintă prilej de reflectare asupra felului în care timpul s-a aşternut faţă de ceea ce s-a întâmplat pe plaiurile Gilortului dinspre izvoare, în urmă cu ceva vreme. Avem aşadar centenar la Novaci. La mijlocul verii viitoare împlini-se-vor 100 de ani de la moartea lui Dumitru (Matache) Brezulescu. Nu voi relua aici ce a însemnat şi înseamnă Brezulescu pentru Novaci. Aspectele biografice, preocupările profesionale şi implicaţiile în viaţa urbei sale natale sunt relatate în trei volume dedicate vieţii sale, avându-i drept autori pe: Eleodor Focşeneanu, Gheorghe Ciorogaru şi Cristian Grecoiu, şi în alte secţiuni din numeroasele apariţii publiciste la ori despre Novaci şi novăceni.
Se-mplineşte aşadar un veac de la decesul fondatorului celei mai puternice bănci populare din România (B.P. Gilort), cu sediul la Novaci, înmormântarea sa având loc la Biserica parohială Sf. Mihail şi Gavril din satul Hirişeşti, acolo unde şi azi la căpătâiul său, crucea ridicată de atâta timp ne-aduce aminte despre cel numit „creatorul Novaciului modern”! Poate că anul ce stă să vină, la Novaci s-ar putea numi Anul Brezulescu, ori manifestările cultural artistice organizate în această perioadă de timp să poarte o egidă semnificativă-n acest sens.
Centenarul Brezulescu (decesului lui Brezulescu) nu este singurul eveniment notabil, evaluat prin prisma trecerii unui anumit număr de anii. S-au scurs până-n 2016 perioade frumoase de timp şi de al alte aspecte asupra vieţii novăcene, dintre care amintim: 90 de ani de la înfiinţarea Spitalului „Dumitru Brezulescu” din Novaci; 90 de ani de la aşezarea pietrei de temelia (demararea construcţiei) localului Şcolii generale din Novaci (azi strada Eroilor, clădirea cu un singur nivel); 35 de ani de la prima promovare în Divizia C, a echipei de fotbal a Novaciului – Parîngul Novaci; iar dacă luăm drept reper documentaţia întocmită cu prilejul introducerii Regulamentelor Organice ca şi acte de reglementare normativă la nivelul Ţării Româneşti, trecut-au 185 de ani de la înfiinţarea satului Novaci-Străini, iniţial Slobozia, sau poate chiar mai mulţi un pic, noile orânduiri urmând a prelua o denumire arondată şi neutilizată oficial. Privind pe scurt fiecare eveniment câte puţin în dreptul fiecăruia, existând suficientă vreme, ca pe parcursul anului viitor (care mai e şi bisect) să fie dezbătute pe larg şi totodată să fie evocate pe îndelete toate aniversările nominalizate şi altele câte se vor mai dori.
Clădirea ridicată de Brezulescu avea să devină în anul 1926 local al Spitalului din localitate, iniţial chiar purtându-i numele celui ce o construise. După mai multe încercări, după aşteptări şi speranţe, sunase ceasul ca pe lângă şoseaua din centrul comunei, proiectată de Diaconovici să-şi facă apariţia cea dintâi unitate spitalicească propriu-zisă, existând deja un dispensar şi o circumscripţie sanitară, căreia-i erau arondate localităţile dimprejur. Primul doctor a avenit din afara judeţului şi a stat câţiva ani aici la Novaci, el fiind ajutat de agenţi sanitari locali, împreună şi cu factorii decidenţi locali aşezând baza viitorului sanitar al comunei. Astfel în vremea primarului Gr. Paraschivescu, veteran din al celui dintâi război al întregii omeniri, Novaciul avea să-şi ocupe definitiv locul pe Harta sanitară a României Mari. (Va urma)