Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » 160 de ani de la nașterea lui Alexandru Ștefulescu (II)

160 de ani de la nașterea lui Alexandru Ștefulescu (II)

Submitted by on 25 April 2016articol citit de 11,091 ori | One Comment

A trecut în ultimele săptămâni o importantă aniversare la nivelul Gorjului, s-au împlinit 160 de ani de la nașterea marelui istoric și dascăl al Gorjului, Alexandru Ștefulescu. Deși altădată această aniversare s-a bucurat de o mare atenție din partea autorităților, acum evenimentul a pălit în fața unora-fabricate din rațiuni turistice. Județul Gorj datorează extrem de multe lucruri uriașei personalități a lui Alexandru Ștefulescu și vom încerca să amintim câteva din acestea în rândurile care urmează.

Alexandru Ștefulescu ne-a lăsat o imensă zestre istoriografică.

Alexandru Ștefulescu ne-a lăsat o imensă zestre istoriografică.

Faima lui Alexandru Ștefulescu pentru posteritate se datorează în mare măsură operei sale istoriografice. În cartea sa “Alexandru Ștefulescu-un destin în slujba istoriei”, istoricul Gheorghe Nichifor a pus accent tocmai pe contribuția istoriografică a marelui intelectual gorjean, deschizător de drumuri din acest punct de vedere.

Istoric al Gorjului

Despre istoricul gorjean se pot spune foarte multe lucruri, publicist și traducător, istoric dar cu solide cunoștințe de arheologie, paleografie, numismatică și chiar de fotografie. Alexandru Ștefulescu a lăsat în urma lui 16 cărți și peste 100 de articole, după estimarea profesorului Gheorghe Nichifor.
Înainte de a ne referi la marile sale cărți, unele neegalate până astăzi, amintim despre contribuția sa publicistică absolut meritorie. În revista „Jiul” a avut o rubrică care se intitula „Documente inedite privitoare la județul Gorjiu”. În 1898 începea colaborarea la „Șezătoarea săteanului” unde a coordonat rubrica „Din istoria Gorjului”. În publicația „Amicului Poporului” a avut o rubrică care era denumită „Arhiva istorică a Gorjului”.
Cu siguranță, lucrările lui de istorie l-au păstrat în memoria gorjenilor. A început cu „Mânăstirea Tismana” în 1896, publicată la Târgu-Jiu și reeditată și adăugită în 1903 și 1909 în apariții la București. La începutul secolului trecut vedea pentru prima data lumina tiparului „Gorjul istoric și pitoresc”, singura lucrare a lui Ștefulescu reeditată după 1989.
În 1906 apărea „Polovragii”, monografie a localității și mânăstirii cu acest nume. Și tot în același an la Târgu-Jiu vedea lumina tiparului monografia „Strâmba”. Revenind la „Polovragii”, Ștefulescu a lăsat și o micromonografie despre mânăstirea Polovragi și celebra teorie că muntele sfânt al dacilor-Kogaionul-s-ar fi aflat în zonă.
Pentru anul 1906 mai reținem o lucrare foarte importantă, „Istoria Târgu-Jiului”. Această carte continua o apariție mai veche „Încercare asupra istoriei Târgu-Jiului”(1899) și aduce, pentru prima dată, o prezentare cât mai completă a trecutului de până atunci a reședinței Gorjului de astăzi.
În 1907 a văzut lumina tiparului lucrarea „Din trecutul Gorjului”, cu scopul declarat de a prezenta istoria unor așezări dispărute de pe meleagurile județului. Alexandru Ștefulescu va identifica peste 60 de asemenea așezări în județul Gorj.
Tot în timpul vieții a publicat volumul „Documente slavo-române relative la Gorj (1406-1465), întreprindere ce probabil ar fi continuat dacă Ștefulescu nu s-ar fi stins brusc în 1910. Tot în anul respectiv vor fi editate „Schitul Crasna” la București și „Biserica satului Călești” la Târgu-Jiu. După studii amănunțite, Gheorghe Nichifor pomenește și alte lucrări care ar fi fost scrise de Ștefulescu: „Lainici”, „Istoria sacră”, „Mânăstirea Govora”(neterminată) ș.a.

Recunoașterea contemporanilor

Cu toate că preocupările sale istoriografice au avut în atenție în special Gorjul, Ștefulescu nu a fost un istoric local iar recunoașterea sa a mers până la cele mai înalte structuri ale Academiei Române. Nu doar că a fost cunoscut și apreciat de Nicolae Iorga, Dimitrie Onciul, Ioan Bogdan, Nicolae Densușianu ș.a., dar cărțile sale au fost cunoscute și apreciate de aceștia. Remarcăm faptul că Academia Română a reținut în vederea premierii lucrările: „Mânăstirea Tismana”, „Gorjul istoric și pitoresc” și „Istoria Târgu-Jiului”.
Faptul că autoritățile gorjene-urmașii din prezent- nu au dat atenția cuvenită aniversării Ștefulescu este poate o întâmplare dar deja este a doua oară în ultimii ani când par să îl uite pe marele istoric.

Comments are closed.