Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » 160 de ani de la nașterea lui Alexandru Ștefulescu (I)

160 de ani de la nașterea lui Alexandru Ștefulescu (I)

Submitted by on 14 April 2016articol citit de 862 ori | No Comment

A trecut în ultimele săptămâni o importantă aniversare la nivelul Gor­jului, s-au împlinit 160 de ani de la nașterea marelui istoric și dascăl al Gorjului, Alexandru Ștefulescu. Deși altădată această aniversare s-a bucurat de o mare atenție din partea autorităților, acum evenimentul a pălit în fața unora-fabricate din rațiuni turistice-dar asta poate cu altă ocazie. Județul Gorj datorează extrem de multe lucruri uriașei personalități a lui Alexandru Ștefulescu și vom încerca să amintim câteva din acestea în rândurile care urmează.

Alexandru Ștefulescu a însemnat chintesența Gorjului intelectual de la începutul secolului trecut

Alexandru Ștefulescu a însemnat chintesența Gorjului intelectual de la începutul secolului trecut

Istoric și om de cultură al Gorjului, Alexandru Ștefulescu s-a născut la 24 martie 1856 și a plecat mult prea devreme dintre conjudețeni, la 26 octombrie 1910. În cei 56 de ani de viață, Alexandru Ștefulescu a publicat 16 cărți și peste 100 de studii și articole, fiind practic cel mai important istoric al Gorjului. Personalitatea și opera acestuia au fost cercetate cu atenție de mai mulți istorici ai Gorjului, cu siguranță cea mai importantă contribuție de până acum ne-a lăsat-o istoricul Gheorghe Nichifor.

În memoria gorjenilor

Activitatea lui Alexandru Ștefulescu a fost apreciată de urmași, mai puțin în epoca comunistă. Astfel, în 1925 Liga Națională a Femeilor Române-Gorj condusă de Arethia Tătărescu oferea gorjenilor Muzeul Gorjului “Alexandru Ștefulescu”. În imediata apropiere, în 1940, sculptorul Vasile Blendea ne lăsa bustul care și acum se află în fața școlii care îi poartă numele. După Revoluție reținem momentul 1994 când Muzeul Județean de Istorie și Școala Generală Nr 4 Târgu-Jiu au primit numele marelui om de cultură, semn de aleasă prețuire pentru cel care s-a confundat circa două decenii cu cea mai spectaculoasă mișcare culturală din țară și a lăsat urme puternice în istoriografia gorjeană dar și în învățământul pe care l-a slujit mai bine de trei decenii.
Alexandru Ștefulescu a însemnat atât de multe lucruri pentru Gorj încât e foarte greu să le cuprindem pe toate într-un articol de presă. Pe lângă cărțile sale dedicate istoriei locale, să nu uităm că este autorul unui manual “Geografia Gorjului” care a fost reeditat mai mulți ani la rând. A fost un publicist uriaș, contribuțiile sale-studii, articole, traduceri, cronici, materiale de atitudine-regăsindu-se în “Jiul”, periodicul pe care l-a fondat în 1894, dar și în “Amicul poprului”, “Gorjiul”, “Șezătoarea săteanului”, “Buletinul Gorjului”, “Parângul”, “Lumina satelor” și multe altele. S-a implicat ca nimeni altul în crearea Muzeului Gorjului dar și în mișcarea coooperatistă de la granița dintre secolele XIX-XX, amintim aici implicarea în Societatea “Luminarea săteanului” sau la Societatea pentru Împrumut și Păstrare “Cerbul”, acolo unde a fost președinte al Consiliului de Administrație în cea mai importantă perioadă.

Dascălul Ștefulescu

Alexandru Ștefulescu a fost un dascăl de excepție, activitatea sa fiind apreciată atât prin activitatea desfășurată la clasă și rezultatele obținute de elevi cât și din postura de director de școală sau revizor școlar. Foarte apreciat de Spiru Haret, Ștefulescu este printre primii dascăli din țară care au primit medalia „Răsplata muncii pentru învățământul primar”, care era acordată dascălilor ce aduc servicii deosebite școlii și „educațiunii populare”. Și mai interesant, devenit revizor școlar la Gorj, Alexandru Ștefulescu va propune la 22 martie 1900 ministrului Spiru Haret să acorde aceeași medalie „Răsplata muncii pentru învățământul primar” pentru mai mulți dascăli din județ.
A făcut meseria de dascăl peste trei decenii și a lăsat în urma sa o contribuție remarcabilă în domeniu. Poate că exemplul personal este cea mai importantă moștenire în domeniu, Ștefulescu fiind implicat în organizarea conferințelor generale, a cercurilor culturale și a altor activități sau contribuții ale cadrelor didactice. Apreciat deopotrivă de Titu Maiorescu și Spiru Haret, Ștefulescu a avut permanent tendința de a se autodepăși și ce dovadă mai bună avem decât că a mers personal la București, Praga sau Petersburg pentru a studia documente după ce tot el învățase din postura de autodidact mai multe limbi străine ca să îi servească în cercetări.
Dascălul gorjean a avut un destin legat în întregime de școală, a urmat școala primară și școala normală de învățători din Târgu-Jiu, iar mai târziu a obținut titlul de institutor la București. Potrivit lui Dan Neguleasa, după absolvirea claselor primare, Alexandru Ștefulescu a mers la Râmnicu-Vâlcea, unde a urmat cele patru clase ale seminarului, după care a continuat la Seminarul Central din București. După terminarea studiilor, în anul 1877, Alexandru Ștefulescu a activat scurt timp pedagog la Seminarul Nifon București, în martie 1877 a activat la Liceul Bârlad, iar din august 1877 era suplinitor la Câmpina. La 21 decembrie 1878, Alexandru Ștefulescu a devenit prin concurs institutor titular, apoi director la Școala primară de băieți Târgu-Jiu, unde a activat până la sfârșitul vieții, cu o întrerupere de patru ani (1900 – 1904), când a fost numit revizor școlar. (Va urma)

Comments are closed.